Iunie 2023, cu gândul la poetul național. Stihurile eminesciene circulau la Lugoj la sfârșitul veacului al XIX-lea

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Constantin-T. STAN

În documentaristica pusă cu generozitate la dispoziție, de-a lungul anilor, de doamna ing. Maia Dobrin, nepoata ilustrului avocat și politician dr. George Dobrin, primul prefect al județului Caraș-Severin după unirea din 1919 a Banatului cu patria-mamă, am identificat un carnețel, în care sunt consemnate dedicații ale unor prieteni și apropiați. Jurnalul poartă pe prima filă semnăturile celor ce l-au inițiat, Constantin Rădulescu și soția sa, Paulina, precum și data întocmirii: 24 decembrie st.v. 1883 (în dreptul numelui lui C. Rădulescu), respectiv 26 decembrie 1883, sub numele Paulinei.

Inginerul şi avocatul Constantin Rădulescu-Senior (1824-1895), personalitate de vază a Lugojului (fiul preotului Nicolae Rădulescu din Chizătău, cumnat cu Trifu Şepeţian, fondatorul, în 1840, al primei corale rurale românești), a întrunit sufragiul lugojenilor pentru funcția de primar în decursul a trei legislaturi. La 20 noiembrie 1850 (în epoca Voivodinei Sârbești și a Banatului Timișean) a fost numit inginer inspector cu cadastrul la Ciacova, prima instituție cadastrală românească. Paulina Rădulescu (fiica lui Pavel Seiman din Timişoara-Fabric) era nepoată, după mamă, a lui Damaschin (Dima) Nedelcu, fost meseriaş frânghier la Budapesta, important membru al Societăţii secrete lugojene „Constituţia”.

Prezentă, în câteva rânduri, la București în vizită la Sofia Vlad-Rădulescu, una dintre surorile sale, profesoară de germană și pian la Azilul „Elena Doamna”, Elena Rădulescu (viitoare soție a avocatului George Dobrin) s-a împrietenit cu Elena Drăgulinescu (măritată mai târziu Stinghe), cursantă a Azilului, viitoare învățătoare și artistă lirică de anvergură internațională, solistă a Operelor din București, Iași și Cluj, dar și cu o prodigioasă prezență artistică pe scenele lirice pariziene. La despărțire, Elena Drăgulinescu i-a dedicat amicei sale cele trei strofe din poemul  Și dacă….: „Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii”.

În final, după îndemnul de a nu fi uitată, autoarea menționa pe fila jurnalului numele poetului, Mihai Eminescu, și consemna data redactării: 14 ianuarie (preziua din luna nașterii poetului) 1897.

Elena Dobrin a fost una dintre primele femei-dirijor din istoria muzicii româneşti. În 1888, după demisia lui Iosif Czegka, a condus Reuniunea Română de Cântări şi Muzică în cadrul slujbelor liturgice, punând în studiu o Liturghie nouă. A instruit un cvartet vocal (din care făcea parte şi Ioan Vidu, numit în acel an învăţător la Lugoj), cu care a participat la emulaţiile Adunării Generale a Societăţii pentru Fond de Teatru Român, prezentând în premieră, la Lugoj, Tatăl nostru de Ciprian Porumbescu.

A cochetat şi cu activităţile teatrale, în calitate de actriţă, dar şi regizoare. În 1882 fost protagonistă într-unul dintre rolurile principale ale operetei comice Micul principe de Lecocq, iar în 1886, la spectacolul organizat de Junimea Universitară Română din Lugoj, a jucat, alături de George Dobrin, în piesa Petulantul, comedie localizată după Kotzebue, venitul fiind destinat confecţionării unui steag al Reuniunii Române de Cântări şi Muzică. Elena Dobrin a regizat mai multe spectacole pentru copii: Cornul fermecător, teatru pentru copii montat sub egida Reuniunii Femeilor Române, în beneficiul Cantinei Şcolare, după un basm în trei acte tradus de Elena Biju, reprezentat în 7/20 aprilie 1913 la Hotelul „Concordia”.

Cercetând aceeași arhivă, am descoperit câteva însemnări inedite, nedatate, redactate de Vasile Alecsandri. Rândurile confirmă prietenia dintre Elena Rădulescu şi Ecaterina Botez, nepoata poetului, fiind consemnate, probabil, cu prilejul întâlnirii intelectualilor bănățeni (organizată de Constantin Rădulescu) cu bardul de la Mircești, în 1884, aflat la cură la Băile Herculane, sau al unei prezumtive vizite a rapsodului la Lugoj: „Domnişoara Elena Rădulescu şi nepoţica mea, Ecaterina Botez, sunt menite a se iubi împreună, cum se iubesc florile în razele soarelui”.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.