Ioan Cârja, multiplă prezentare de carte la Lugoj

Lugojan de origine, după o lungă absenţă din ţară, fiind stabilit o perioadă îndelungată în SUA, jurnalistul şi scriitorul Ioan Cârja vine în faţa lugojenilor cu o multiplă prezentare de carte, în organizarea Casei Armatei Lugoj şi a Bibliotecii Municipale Lugoj; astfel, joi, 3 noiembrie 2016, de la ora 18, la Galeria “Armi” a Casei Armatei din Lugoj, vor fi prezentate cărţile de nuvele: “Veni, Vidi, Vici”, “Proteza dentară”, “Flăcări”, “Contur” şi “America Dolarului găurit”; cărţile vor fi prezentate de scriitorul, jurnalistul şi criticul literar timişorean prof. dr. Adrian Dinu Rachieru, prof. dr. Ştefan Buzărnescu (Universitatea de Vest din Timişoara), prof. dr. Luminiţa Wallner-Bărbulescu şi prof. Călin Popeţ.

Pentru o mai bună cunoaştere a activităţii literare a jurnalistului şi scriitorului Ioan Cârja, readucem în prim-plan câteva date bio-bibliografice: Ioan Cârja s-a născut la 9 decembrie 1945, în comuna Bara, Judeţul Timiş; a absolvit Liceul “Coriolan Brediceanu” din Lugoj, Şcoala Profesională de Mecanici la Lugoj şi o specializare în comerţ la Bucureşti, în urma căreia a lucrat, timp de 15 ani, ca merceolog la biroul comercial al Intreprinderii Comerciale de Stat din Lugoj (ICSMAAP); în SUA, în 1990, a absolvit o şcoală tehnică de IT din California, apoi, în 2005, a făcut cursuri de Justiţie Criminală şi de Detectiv Particular la Institutul Stratford din Washington, schimbându-şi astfel câmpul de activitate; în 1972, a încercat “să scape” din România comunistă şi să plece în SUA, dar a fost prins şi încarcerat la Timişoara, episod redat de scriitor în nuvela “Proteza dentară”; a fost implicat activ în evenimentele Revoluţiei din Decembrie 1989; însă, evenimentele anului 1990 din Piaţa Universităţii din Bucureşti l-au determinat din nou să-şi dorească să plece din România; a primit o viză de la Ambasada SUA şi, în septembrie 1990, a ajuns în California; s-a reîntors în ţară în 1994 şi a editat la Lugoj ziarul “Vorba”; în 2005, a plecat din nou în SUA; de curând, s-a reîntors în România.

Ca scriitor, în anul 2012, Ioan Cârja publică cărţile de nuvele “Proteza dentară” şi “America dolarului găurit” – un studiu realizat printr-o comuniune intrinsecă a realului cu fantasticul, dar în care realul predomină şi în care sunt transpuse pe hârtie idei, fapte şi întâmplări ale vieţii cotidiene –, ambele cărţi fiind apărute la Editura Partoş din Timişoara; în 2016, publică, la Editura Mirton din Timişoara, alte trei cărţi de nuvele, şi anume: “Flăcări”, “Contur” – o carte de nuvele SF, în care autorul îmbină într-un mod fericit realul cu fantasticul – şi “Veni, Vidi, Vici” – o carte document care cuprinde corespondenţa dintre scriitor şi Preşedintele SUA, Barack Obama; a colaborat cu publicaţiile “Confluenţe literare”, “Revista Australiană”, “Actualitatea literară” din Lugoj; şi-a publicat nuvele şi pe Facebook, în “Momente Literare Româneşti”.

Concludente sunt câteva aprecieri critice scrise de profesorul Ion Vlăduţu (Ph D Tampa, Florida, USA), referitoare la scrierile semnate de scriitorul Ioan Cârja, nuvele apărute în SUA: Când capătă cuvintele… “Contur”:

“Cu doi ani în urmă, scriitorul Ioan Cârja, lugojan prin naştere şi californian prin adopţiune, reţine atenţia cititorilor de limbă română din Diaspora cu două culegeri de nuvele: “Proteza dentară” şi “America Dolarului găurit”, ambele datate 2013. În 2014, îşi face apariţia un alt volum de nuvele, intitulat “Contur”, volum cu care putem spune, desigur cu sens figurativ, că de data aceasta cuvintele capătă… “Contur”. Volumul acesta deschide mai intâi “O fereastră lugojană”, prin care iarăşi să se deschidă, în retroperspectivă, o imagine amplă a locurilor sale natale, a Colegiului “Coriolan Brediceanu” din Lugoj şi a unor foşti colegi din acest Colegiu, foşti profesori şi, în penumbre, imagini nostalgice din anii de şcoală de altădată; până aici, totul se redă în ilustraţii uşor prăfuite în trecerea timpului, tonul şi peniţa autorului fiind pe măsura nostalgiei, desigur scontate. Naraţiunea se scurge uşor şi frescă, epica trece spre lirism, cu accentuate note romantice, de iubire adolescentină. Cititorul, atras în mrejele dramatismului liric, nici nu poate observa când lira melodramatică devine tragedie. În final, tragedia flirtează cu fantasticul şi cei care ni se păreau că se iubeau ca doi porumbei vor apărea în final ca nişte porumbei reali, în zborul lor ireal, la fereastra autorului, fereastră ce va rămâne deschisă, spre infinit. Comuniunea intrinsecă a realului cu fantasticul se reţine ca mod special de exprimare, prin pana autorului lugojan şi californian totodată; ca să imbine iluziile prezentului American, cu amintirile nostalgice ale trecutului românesc. Găsesc că este o îmbinare fericită şi foarte bine meşteşugită de un spirit scriitor creator şi perseverent, ca cel al domnului Ioan Cârja, motiv pentru care îl recomand călduros iubitorilor de artă literară românească, din ţară şi de pretutindeni”.

Adriana WEIMER