În premieră, la Lugoj, a fost sărbătorită Ziua Independenţei Ucrainei

Începând cu anul 1991, în urma unui referendum organizat în Ucraina, 90% au votat pentru desprinderea Ucrainei de Uniunea Sovietică, astfel că la 24 august 1991 Rada Supremă de la Kiev a proclamat Declaraţia de Independenţă a statului ucrainean.

De la realizarea acestui măreţ eveniment, care a însemnat o cotitură semnificativă pentru istoria contemporană a acestei ţări, au trecut 25 de ani. În 24 august a.c., ucrainenii au serbat aşa cum se cuvine importantul eveniment.

Este ştiut faptul că în Banat trăieşte o puternică comunitate de ucraineni, care au prăznuit şi ei Ziua Independenţei, cu puţină întârziere. În organizarea Uniunii Ucrainenilor din România – Timiş (preşedinte Gheorghe Hleba, Iura pentru cei apropiaţi şi Vasile Drozd, vicepreşedinte) şi UUR -Filiala Lugoj (preşedinte Ioan Covaci), sâmbătă, 27 august 2016, la ora 18, în sala Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu” din urbea noastră, a fost sărbătorită în premieră Ziua Independenţei Ucrainei, printr-un spectacol artistic, la care capul de afiş a fost solistul Marian Hadenko, artist al poporului din Ucraina.

Acesta, împeună cu doi cameramani şi un reporter ai Televiziunii din Kiev, a sosit în Lugoj, fiind întâmpinat în faţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene în buna tradiţie românească, cu pâine şi cu sare, de către P.On. Ilie Albiciuc, preot, iconom stavrofor, protopopul de Lugoj, Gheorghe Hleba, preşedinte UUR Timiş, Vasile Drozd, vicepreşedinte al UUR Timiş, Ioan Covaci preşedinte UUR – Filiala Lugoj şi de credincioşi, după care a urmat deplasarea la Teatrul “Traian Grozăvescu”, unde artistul a suţinut un specatcol de zile mari.

Ceea ce impresionează la Marian Hadenko, lăsând la o parte calităţile sale vocale de excepţie, sunt modestia, dragostea faţă de cântec şi publicul spectator, modestia, simplitatea, varietatea repertoriului, accesibilitatea liniei melodice, ceea ce face aproape din fiecare cântec un şlagăr, exploatează excelent filonul folcloric, unele din melodiile sale sunt străbătute de un uşor accent patriotic, dându-le o importanţă aparte, căldura umană pe care o degajă (în recitalul susţinut a stat foarte puţin pe scenă, fiind mai tot timpul în mijlocul asitenţei, dând mâna cu spectatorii, cu copiii, sărutând în stânga şi în dreapta, culminând cu a le oferi copiilor din sală ciocolată sub formă de medalii de aur, că tot ne lipseau nouă; vezi rezultate Olimpiadă!).

În acelaşi spectacol s-au mai produs şi două cântăreţe din Ucraina, Irina Makesva şi Tetiana Kişleak, care au dat o culoare deosebită spectacolului prin vocile lor calde şi de asemenea printr-un repertoriu încântător. Evident că soliştii au fost răsplătiţi cu îndelungi apaluze. Întâmplarea artistică prilejuită de sărbătoarea Ucrainei a demonstrat încă o dată că Banatul poate constitui un exemplu, un model chiar pentru ceea ce însemnă interculturalitate, ecumenism şi tot ceea ce înseamnă o convieţuire între români şi minorităţile conlocuitoare.

Mircea ANGHEL