Nicolae SILADE
Comuna Belinț ar putea găzdui un festival de comedie care să atragă vizitatori din toate colțurile țării. Laurențiu Țârziu, Primarul comunei Belinț, a anunțat că au început discuțiile pentru organizarea unui festival al comediei, spre a onora memoria lui Horia Căciulescu, fiu al satului.
Cu ocazia împlinirii a 103 ani de la nașterea actorului de comedie Horia Căciulescu, primarul comunei Belinț, Laurențiu Țârziu, a anunțat inițierea discuțiilor pentru organizarea unui festival de comedie în onoarea acestuia.
Scopul festivalului este de a celebra contribuția remarcabilă a lui Căciulescu la arta comediei românești și de a atrage vizitatori din întreaga țară.
Deși planurile sunt în faza de discuție, se dorește ca evenimentul să devină unul dintre cele mai importante festivaluri de comedie din România.
Horia Căciulescu s-a născut la Belinț pe 13 februarie 1922 și a fost un actor de comedie apreciat, activând la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București.
A colaborat cu mari nume ale scenei românești, precum Puiu Călinescu, Stela Popescu și Alexandru Arșinel. Din păcate, a avut un sfârșit tragic, fiind împușcat accidental în timpul Revoluției din 1989, pe 24 decembrie, în București.
„Horia Căciulescu este unul dintre marii actori ai țării și merită recunoștința comunității noastre. Am demarat discuțiile pentru ca satul în care s-a născut să găzduiască un festival care să îi poarte numele.
Încercăm, prin acest mic gest, să oferim recunoștință încă unui nume mare care a plecat din Belinț și care a ajuns să scrie istorie în domeniul în care a activat.
Chiar dacă recunoașterea vine târziu, considerăm că eforturile noastre vor ține vii amintirile acestor oameni care au făcut și vor face cinste comunei”, a declarat Laurențiu Țârziu.
Horia Căciulescu, un remarcabil actor de comedie, s-a născut la 13 februarie 1922 la Belinţ, lângă Lugoj, în judeţul Timiş, fiind unicul fiu al familiei. A jucat în spectacole de revistă şi varietăţi la Teatrul Savoy şi la Teatrul de Estradă, apoi la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.
A debutat în 1945, în spectacolul studenţesc „Gaudeamus igitur”, Liviu Ciulei realizând decorurile. A interpretat numeroase roluri în piese şi scenete, mult apreciate de publicul vremii: „Fără mănuşi”, „Revista 58”, „Un băiat iubeşte o fată”, „Ocolul pământului în 30 de melodii”, „Cer cuvântul la diverse”, „Se caută o vedetă” etc., alături de nume mari ale Teatrului de Revistă: Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Puiu Călinescu etc.
În film, a colaborat cu regizori ca Aurel Miheles şi Gheorghe Naghi („Telegrame”/1959), Ion Popescu Gopo („O poveste obişnuită… o poveste ca-n basme”/1959, „S-a furat o bombă – 1961, „Paşi spre lună” – 1963, „Comedie fantastică” – 1975, film nominalizat la „Ursul de aur” în cadrul festivalului de film de la Berlin din acelaşi an), Paul Călinescu („Titanic Vals”/1964), Pierre Bokor („Tufă de Veneţia/1977) etc.
Alte producţii cinematografice în care a jucat sunt „Și Ilie face sport” (1955) – debutul său în film, regia Andrei Călărașu, „Pe răspunderea mea” (1956), regia Paul Călinescu, în care a jucat alături de Geo Barton şi Iurie Darie, „Sentința” (1970), regia Ferenc Kosa, în care a jucat alături de Ferenc Bessenyei şi George Motoi, „Mihai Viteazul” (1971), regia Sergiu Nicolaescu, în care a jucat alături de Olga Tudorache, Irina Gărdescu şi Amza Pellea. De asemenea, Horia Căciulescu s-a aflat în distribuţia serialului TV „Toate pînzele sus” (1977).
A avut o îndelungată colaborare cu Radiodifuziunea pentru spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi emisiunea „Unda veselă”. A jucat în multe spectacole, între care „Bolnava prefăcută” de Carlo Goldoni, 1976, „Cafeneaua anului 1900”, de Max (Dimitrie Radu) Rosetti, 1977, „Călătorului îi şade bine cu drumul”, de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, 1971, „Moş Teacă şi epizotia”, de Anton Bacalbașa, 1972, în comedia „Nasul” de Nikolai Vasilievici Gogol, 1984, în „Nunta lui Figaro” de Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, 1987, în „Un scos din pepeni”, de Gheorghe Brăescu, 1972, sau în „Analfabetul”, de Branislav Nušić, 1967.
Tot la radio a jucat în spectacolul Teatrului Național Radiofonic pentru copii „Din năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, de Anton Pann, 1965. Cei care l-au cunoscut vorbesc despre talentul, farmecul şi inteligenţa sa. A reușit să devină mai comic decât textele pe care le interpreta, să fie îndrăgit şi apreciat de marele public.
În perioada 1948-1951, Horia Căciulescu a fost deţinut politic, fiind acuzat de „tentativă frauduloasă de trecere a frontierei”, aflându-se în ani lungi de detenţie la canalul Dunăre – Marea Neagră, cel mai dramatic rol al vieţii sale.
La Revoluţia din decembrie 1989, mai exact pe 24 decembrie 1989, actorul, însoţit de soţia sa şi sora acesteia, Vica, şi Milica Gavriliuc, conducea o Dacia verde, când la o intersecţie, după Parcul Cişmigiu, a fost nimerit, prin parbriz, fix în cap, plaga gravă cauzându-i decesul pe loc.
Soţia şi cumnata au fost rănite la membre şi, chiar în aceste condiţii, au fost nevoite să coboare din maşină, la somaţia forţelor de represiune ale Armatei.
Trupul lui Horia Căciulescu a fost descoperit şi identificat abia pe 27 decembrie când s-a consemnat şi decesul acestuia. Avea 66 de ani. Este înmormântat la Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Bucureşti.
Lasă un răspuns