Dr. Lia Vidu-Benkoczi, nepoata marelui Vidu, a trecut la viață veșnică

Share Button

Ca omagiu adus dr. Lia Vidu-Benkoczi, nepoata doinitorului Banatului, trecută de curând la Domnul, reluăm un material publicat anul trecut, cu prilejul celei de-a III-a ediții a Zilei „George Enescu”.

*

Doamna dr. Lia Vidu-Benkoczi, nepoata marelui Vidu, este o personalitate de vază a Lugojului, orașul său natal. Ochii Domniei Sale, de un albastru indefinit, aproape ireal, profund și misterios, mă duc cu gândul, ori de câte ori îi privesc – prin izbitoarea, neverosimila asemănare –, la privirea senină, dar măreață a bunicului său. Fiu de moț, demn, neînfricat, neîmblânzit, dar echilibrat în vorbă și faptă, Ioan Vidu era un rebel. Un om care nu s-a ploconit niciodată, nu a practicat umilitorul sluj, devotat până la sacrificiu doar scumpului său ideal: cultivarea moștenirii culturale a românilor bănățeni și împlinirea marelui deziderat al unirii Banatului cu patria-mamă.

Ca ecou la ultimele evenimente culturale din cetatea lui Vidu, oferim cititorilor mesajul doamnei dr. Lia Vidu-Benkoczi, transmis participanților la cea de-a III-a ediție a manifestărilor dedicate patriarhului muzicii românești, George Enescu (Ziua „George Enescu”, circumscrisă celei de-a XXII-a ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”):

„Mulțumesc organizatorilor acestui valoros eveniment cultural și, în mod special, dlui prof. dr. Constantin-T. Stan, pentru invitația pe care mi-au făcut-o de a fi prezentă la acest colocviu. Neputând participa fizic, din anumite motive, mă simt datoare față de memoria bunicului meu, compozitorul Ioan Vidu, să vă adresez câteva cuvinte de suflet.

Povestea vieții bunicului meu, Ioan Vidu, precum și a personalităților care
i-au intersectat viața, va fi dusă mai departe în acele locuri de pe planetă unde trăiesc copiii și nepoții mei, deci strănepoții lui Vidu, căci în urma lui a rămas o frumoasă familie, care nu-l va uita niciodată.

Nu l-am cunoscut personal pe bunicul meu, dar am trăit în atmosfera luminoasă și caldă iradiată de bunica mea, Sidonia, care i-a fost soție și care l-a iubit până la moarte. Prin ea, l-am cunoscut și pe marele maestru George Enescu, cel care a venit în casa noastră de cele mai multe ori când avea concerte la Lugoj.

George Enescu și Vidu au fost două spirite puternice, care au contribuit pe căi proprii la consolidarea idealurilor culturale românești. Maestrul George Enescu venea cu drag și bucurie în casa noastră de pe malul Timișului. Era un om de o modestie proverbială, tăcut, liniștit, plin de înțelegere și compasiune față de semenii săi, un om care nu se despărțea niciodată de comoara vieții lui: VIOARA! Se simțea minunat în casa lui Vidu, alături de familia acestuia. Maica Savița, străbunica mea, o gospodină desăvârșită, se pregătea, cu bucurie, emoție și cu multe bunătăți culinare, să-l întâmpine pe maestrul Enescu atunci când poposea în casa noastră. De la poartă, cum intra în curte, maestrul Enescu, jovial, zâmbind, spunea: «Maico, azi ce bunătăți mi-ai făcut?» Se așeza la masă, iar pe un scăunel, alături de el, își punea vioara lui iubită, pe care o numea în glumă «soția mea».

În curtea noastră, plină de flori și arome de crini și regina nopții, timpul se scurgea, atunci, încet, calm și frumos. Stăteau de vorbă ore întregi, depănându-și amintirile și simțămintele lor pline de iubire pentru muzică și țară. Din cartea vieții lui Vidu, paginile legate de amiciția dintre bunicul meu și maestrul G. Enescu au o mare valoare sentimentală și un farmec deosebit. Asta și datorită faptului că Vidu l-a admirat și prețuit enorm pe marele maestru Enescu pentru talentul său ca violonist și compozitor, precum și pentru caracterul său de om, intelectual, patriot, cel care a reușit acum să ridice România, prin lumina forței sale interioare și prin muzica sa, la un nivel mondial.

Mulțumesc și pe această cale, astăzi, dlui prof. dr. Constantin-T. Stan pentru întreaga sa activitate culturală desfășurată la Lugoj și în țară și îl felicit din inimă cu prilejul lansării cărții George Enescu. Consonanțe bănățene.

În încheiere, vă doresc din tot sufletul, dumneavoastră și tuturor participanților la Festivalul Coral Internațional «Ion Vidu», ediția a XXII-a, precum și la Ziua «George Enescu», ediția a III-a, multă sănătate, prosperitate și succes în continuare la ridicarea culturii, în general, precum și a muzicii și creației muzicale, în special, în Banat și în România. Sunt convinsă că, în Univers, sufletele personalităților, pe care le evocăm acum și întotdeauna, își pot continua în liniște și pace drumul lor spre infinit, împăcate că și-au făcut datoria pe Pământ”.

Constantin-T. STAN

949

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.