Dobânzile cresc rapid la nivel mondial

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Confruntată cu creșterea puternică a inflației, provocată de pandemia Covid-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, BNR este pusă în situația, conform unor bănci comerciale, de a majora mai agresiv dobânda de politică monetară de la 3 la 4%, în condițiile în care prețurile ar urma să crească în iunie spre 12%.

Pe de altă parte, BNR trebuie să asigure băncilor comerciale posibilitatea de a credita economia pentru a asigura evitarea intrării în recesiune.

Băncile centrale din întreaga lume sunt obligate să majoreze dobânzile cu scopul de a frâna creșterea prețurilor, care au atins în multe țări maxime ale ultimilor zeci de ani.

Săptămâna trecută, banca centrală a Poloniei a majorat rata de referință cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani. La rândul ei, Banca Cehiei a crescut dobânda de politică monetară la 5,75%, cel mai ridicat nivel începând cu 1999.

Nu doar băncile din regiune au majorat dobânda. Miercurea trecută, Rezerva Federală americană a ridicat rata de referință cu 0,5% la 0,75 – 1%, cea mai mare creștere lunară din ultimele două decenii. A doua zi, a fost rândul Băncii Angliei care a ridicat dobânda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce inflația a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii băncii anticipează atingerea unui vârf de de circa 10%.

Pe acest fond, dobânzile interbancare au preluat tendințele la nivel mondial și au crescut rapid, ducând indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 9 ani.

La finalul perioadei, creșterile s-au limitat iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,20%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 5,39 la 5,40%.

Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins în septembrie trecut, și a urcat la 4,9490 lei. La finalul perioadei, cu puțin timp înainte de deschiderea pieței românești cotația euro a atins un minim de 4,925 lei, însă tranzacțiile pe plan local s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,949 lei iar cursul monedei unice a scăzut la 4,9469 lei.

În perioada analizată, media dolarului a atins un nou record de 4,7077 lei, iar la sfârșitul ei a fost stabilită la 4,7013 lei, în timp ce moneda americană a atins un maxim al ultimilor 20 de ani față de un coș al principalelor valute.

Aprecierea dolarului s-a datorat interesului mai mare arătat de investitori pentru bonurile de Tezaur americane, după ce s-a anunțat crearea a 428.000 noi slujbe în economia americană și consolidarea ratei șomajului la 3,6%. Stabilizarea pieței muncii va asigura Fed suportul necesar pentru continuarea procesului de majorare a dobânzilor, care conform unor prognoze ar putea urca la 3% până la sfârșitul anului.

Media francului elvețian a scăzut de la 4,8314 la 4,7373 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.

Scăderea piețelor bursiere pe acțiuni, survenită pe fondul creșterii interesului pentru dolar și bonurile emise de Trezoreria americană, a influențat evoluția criptomonedelor la începutul acestei săptămâni.

Bitcoin a scăzut la 32.657 dolari, cel mai redus nivel începând cu ianuarie, iar ether a alunecat la 2.366 dolari.

Analiza cuprinde perioada 2 – 9 mai

Radu GEORGESCU

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.