Din neliniștea cetățeanului nevaccinat [Un editorial de Dan Timaru]

Bă, eu sunt cetățeanul nevaccinat, un fel de rudă cu cetățeanul turmentat, cetățean care, de astă dată, se întreabă: pe mine cine mă vaccinează? M-am înscris acum o lună pe platformă și am primit asigurări că voi fi anunțat când îmi vine rândul. De atunci, stau lipit de telefon, dar… nimic!

La început, am crezut că s-a stricat mobilul și am consultat un specialist care m-a asigurat că totul e în ordine, așa că am luat-o metodic, pe cale ierarhică, cum s-ar zice, și am bătut la porțile tuturor instituțiilor statului care se ocupă de binele meu și am întrebat: pe mine cine mă vaccinează?

Cu timpul, m-am obrăznicit, și în marea mea nemernicie, am mai întrebat și unde? Și când? Și cu ce fel de vaccin? …. Așa se face că astăzi, până și portarii instituțiilor sus numite, când mă văd, se baricadează la locul lor de muncă și sună la mascați să vină și să mă scoată în stradă.

Dar în stradă, pericolul este și mai mare, pentru că acolo pandemia umblă dezlegată și de capul ei. De câteva zile, o ceată de protestatari împrăștie virusul prin toate mahalalele. Ei zic că luptă pentru drepturi. Desigur că ei luptă pentru drepturile lor, nu și pentru dreptul meu de a rămâne sănătos.

Băieții ăștia nervoși de pe stradă se împart în două mari categorii: frustrații și neinstruiții. Din prima categorie fac parte băieții deștepți, cărora măsurile impuse în pandemie le-au stricat socotelile. Nu le mai merg afacerile. Ei se ghidează după sloganul „Să crape toată lumea, numai afacerea mea să trăiască!”

Cea de a doua categorie, cea a neinstruiților, ca să nu-i numesc inteligenți asimptomatici, tropăie pe stradă numai așa ca să-și consume energia acumulată în atâtea luni de lâncezeală. Se cred importanți. Un fel de salvatori ai națiunii. Numai că tot ce vedem este un război al manipulării.

Majoritatea nu știu în ce se bagă, dar vor să fie interesanți. Dau cu pietre, sparg vitrine, ard măști și, în cele din urmă, plătesc amenzi, pentru că, nu-i așa?… și economia are nevoie de bani.

Răscoala împotriva unei așa-zise dictaturi medicale, împotriva stăpânirii, împotriva useriștilor, împotriva intelectualilor, împotriva a tot ce mișcă-n țara asta – râul, ramul, va avea un efect de bumerang, iar lipsa de reacție a autorităților este încă un semn de boală gravă prin care trece societatea noastră…

Și în tot acest timp, legea este călcată în picioare. Noi, ceilalți, care suferim la rândul nostru din cauza pandemiei, suntem luați în derâdere. Stăm pe un butoi de pulbere. Și ce-i trebuie unei gloate ca să dea foc? Un chibrit! Și ar mai fi ceva: pe mine cine mă vaccinează?

Dan TIMARU

1 comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.