CJ Timiș vrea și pubele albastre și maro pentru gunoaie

Autoritățile locale și județene s-au adunat la aceeași masă ca să rezolve problema gestionării deșeurilor în Timiș. „Este dezastru” la nivel de reciclare și mai e mult până să ajungem la normalitate. E nevoie și de investiții, nu doar de rugăminți către oameni, astfel că în viitor vom avea și pubele albastre și maro pentru gunoaie, pe lângă cele galbene și negre.

Reprezentanți ai Consiliului Județean Timiș, alături de cei de la Primăria Timișoara, Retim, Colterm, Garda de Mediu și Apele Române au organizat o dezbatere publică pentru a crea un plan județean pentru gestionarea deșeurilor.

În primă fază, acest plan va arăta la ce standarde de reciclare trebuie să ajungă Timișul, iar mai apoi autoritățile locale trebuie să investească în procesul de reciclare.

„În clipa de față stăm foarte prost”, este concluzia vicepreședintelui CJ Timiș Cristian Moș, care are în vedere gestionarea deșeurilor în județ. Se lucrează la un plan de gestionare a deșeurilor în județ (PJGD), prin care autoritățile locale trebuie să ajungă la niște parametri de reciclare în viitorii ani.

Dacă Timișul recicla în 2019 14% din deșeuri, până anul viitor trebuie să ajungă undeva la 50-60%. Va fi nevoie și de investiții.

„Sunt țintele legale cerute, prin care se dorește reciclare de anul viitor, de 50 – 60%, în anii care urmează și vorbesc de reciclare și de reutilizarea a ceea ce înseamnă deșeurile care se pot recicla. În clipa de față stăm foarte prost. Am avut în 2019 14% pe hârtie (procent de reciclare – n.r.). Eu personal cred că stăm mai jos, fiindcă nu cred că stăm așa bine cum zice hârtia”,

spune Cristian Moș.

„Cetățenii nu sortează, de aceea avem în plan să adăugăm toate cele patru fracțiuni – maro, negru, galben și albastru, și verdele care rămâne pe clopotul de sticlă”,

mai spune Moș.

Până în anul 2025, județul Timiș trebuie să ajungă la o reciclare de 50%, iar până în 2030 are o țintă de reciclare de 60%.

De asemenea, trebuie să reducă cantitatea de depozitare a deșeurilor biodegradabile de la peste 60% la 35% în următorii 14 ani și să crească gradul de valorificare energetică a deșeurilor de la 2% la 15%, în același interval de timp.