Amendamentele pentru legea pensiilor speciale cerute de către Comisia Europeană au pus pe jar alianța PSD-PNL-UDMR. Este clar că nimeni nu vrea să rezolve această problemă, așa că asistăm la o nouă mascaradă politică à la Caragiale.
Adică, neicușorule, „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.
Hoarde de politicieni ies în fața națiunii pe toate posturile de televiziune aruncând cartoful fierbinte al pensiilor speciale în palmele colegilor de alianță, care, bineînțeles, se fac vinovați de nerezolvarea situației.
Și dă-i și luptă, frățicule, cu fantoma pensiilor speciale, cu tot felul de amendamente aberante pentru a fi discutate la nesfârșit în comisiile de specialitate.
Se trage de timp, pentru că propunerile trebuiau depuse la Senat până miercuri, 29 martie, altfel legea actuală va trece tacit de prima cameră și nu mai ai ce-i face.
Până în prezent, variantele discutate în Coaliție nu îndeplinesc cerințele asumate de România prin PNRR, iar o reformă reală a pensiilor speciale în mod sigur nu va avea loc.
Coana Europa cere Guvernului mult prea mult din ceea ce acesta este dispus să ofere sau, mai bine zis, la ceea ce el trebuie să renunțe.
Clasa politică apără interesele de grup ale castei din care face parte și va renunța la ajutoarele de miliarde de euro sub pretextul că preacinstitul guvern şi coaliţia de guvernare nu pot să îşi asume consecinţele reformei sistemului de pensii, mai ales cele speciale, precizând că există pericolul destabilizării unor domenii de importanţă strategică naţională.
Adică vom asista la plecarea în masă a celor din justiție, poliție, armată, servicii etc, iar țărișoara noastră, sărmana de ea, va avea de suferit.
Ca să ne mai liniștim, ni se spune că există deja ţări care au renunţat la unele reforme solicitate de Comisia Europeană, deoarece flexibilitatea UE este aproape zero când vine vorba de PNRR.
Privind zbuciumul clasei politice care își apără cu îndârjire interesele meschine, te și apucă mila față de ea. Sub stresul momentului li s-ar putea prăji unora bypassurile sau altora exploda hemoroizii de atâta stat pe fotolii în ședințe, așa că noi, ca un popor răbdător și iertător ce suntem, va trebui să-i înțelegem și să renunțăm și de astă dată la speranța de mai bine.
Treaba cu pensiile speciale e doar praf în ochi și va rămâne cum au stabilit. Nu intenționează nimeni să schimbe nimic, e doar joc de glezne în fața electoratului.
Politica e plină de epoleți, de băieți deștepți și cu ăștia nu te joci. Deci, popor minunat, nu uita că alesul nostru este stăpânul nostru, iar atunci când el nu vrea ceva, se poate!
Lasă un răspuns