Bănățeni lugojeni la festinurile istoricilor din România: Vârșeț și Alba Iulia

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook,
ne poți citi pe
Telegram și Google News

Casa de Presă și Editură „Libertatea” și revista „Lumina” (Panciova, Republica Serbia) vor marca, în perioada 10-12 august a.c., celebrarea a trei pătrare de veac de la fondarea revistei, prin organizarea unui simpozion internațional: „75 de ani ai revistei de literatură, artă și cultură trans-frontalieră «Lumina»”. Lugojul va fi reprezentat de dr. Constantin-T. STAN, doctorand în istorie și membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” al Universității din Oradea, cu comunicarea „Ioan Vidu și vraja armoniilor corale în Banatul istoric”.

Numeroase interferențe spirituale statuate, de-a lungul timpului, între Lugoj și comunitățile de români din actuala Voivodină au configurat un spațiu cu puternice accente identitare. Prima menţiune documentară a unei activităţi muzicale corale în sânul bisericii ortodoxe române din Lugoj, sub conducerea învăţătorului Nicolae Marcu, datează din anul 1808, atunci când, la 1 august, câțiva dieci au plecat la Vârşeţ să înveţe „cântarea cea nouă”.

La Vârșeț îşi doarme somnul de veci pianista şi folclorista de obârşie lugojeană Livia Pascu-Becineagă, cunoscută şi apreciată de Franz Liszt, iar în comuna Iabuca, violonistul, folcloristul, dirijorul, compozitorul, juristul şi scriitorul chizătăian Ioniţă Şepeţian, unul dintre apostolii muzicii corale bănăţene.

La Apelurile lui Ioan Vidu de a conscrie corurile românești din cuprinsul Banatului istoric au răspuns numeroase reuniuni, care s-au constituit în vectori de conservare și propagare a valorilor identitare românești într-o perioadă sensibilă, marcată de tribulațiile procesului de maghiarizare sub administrația „vulturului bicefal”. Sub aura tutelară a lui Ioan Vidu, Reuniunea Română de Cântări și Muzică din Lugoj a transmis sensibilul mesaj al armoniilor sale românilor din Vârșeț, Uzdin și Biserica Albă, creând o unitate spirituală.

La Lugoj a activat profesorul, preotul și jurnalistul Iosif Tempea, născut la Toracu Mare, autor al unor remarcabile studii şi manuale dedicate limbii şi literaturii române şi fervent promotor al grafiei în caractere latine. Unul dintre fiii săi, pianistul și compozitorul Liviu Tempea, a fost membru fondator, alături de Gavriil Musicescu, al Societății Corale „Carmen”.

* * *

Un eveniment excepțional va avea loc, între 8 și 10 septembrie a.c., în capitala Marii Uniri, Alba Iulia: cea de-a III-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), în organizarea Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România. Prestigiosul Comitet științific, prezidat de acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și prof. univ. dr. Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, îi va avea în componență, între alții, pe academicienii Victor Spinei și Ioan Bolovan, magiștrii Gheorghe Cojocaru (Chișinău), Bogdan Murgescu, Sorin Șipoș și Gabriel Moisa (Universitatea din Oradea). Vor fi prezenți, cu comunicări din cele mai diverse arii ale istoriografiei, istorici, magiștri din învățământul academic și preuniversitar, cercetători din arii conexe, interdisciplinare, de la cele mai importante instituții din România (Cluj-Napoca, Timișoara, București,  Iași, Oradea), Republica Moldova (Chișinău), Republica Serbia (Vârșeț), Ungaria (Szeged), Franța (Rouen, Rennes), Germania (Leipzig), Norvegia (Oslo), Italia (Roma) și Statele Unite ale Americii.

Bănățenii vor fi reprezentați de dr. Dumitru Tomoni, dr. Ligia Boldea, dr. Carmen Albert, dr. Livia Magina, dr. Minodora Damian, Laurențiu-Ovidiu Roșu, dr. Daniel-Aron Alic, Dorin Carabeț, dr. Vasile Dudaș, dr. Otilia Hedeșan și dr. Diana Mihuț (Universitatea de Vest din Timișoara), dr. Ileana Kisilewicz (Universitatea Politehnica din Timișoara), dr. Adrian Magina (Universitatea de Vest și Institutul de de Studii Banatice „Titu Maiorescu” – Filiala Timișoara a Academiei Române), dr. Mircea Măran (Școala de Înalte Studii pentru Educatori din Vârșeț, Republica Serbia).

Mesajul istoricilor lugojeni va fi transmis de dr. Constantin-T. Stan, cu două comunicări în care vor fi evocate etape semnificative din epopeea istorică a fostei capitale culturale a românilor bănățeni: „Personalități feminine în spațiul cultural bănățean în secolele XIX-XX” și „Lugoj – un oraș cu vocație muzicală. Realități culturale într-un burg bănățean cosmopolit”.

Complexul și atractivul program va fi întregit prin organizarea unui impresionant târg de carte și o adevărată salbă de expoziții tematice: „Diplomația română și Marea Unire”, „O casă romană din Apulum”, „Moșteniri. 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu (1824-1872)”, „Catedrala Încoronării. Istorie și Har”.

Constantin-T. STAN

 

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.