Se situează în zona de est a judeţului Timiş, pe drumul judeţean DJ681 Făget – Nădrag, la 4 km sud de Fârdea.
Amplasat pe valea râului Hăuzeasca, satul se învecinează la nord cu Fârdea şi la sud cu Nădrag, în timp ce la est şi la vest nu are localităţi în apropiere.
De-a lungul timpului, localitatea a avut mai multe denumiri: 1464 Hewgest, 1596 Hawgest, 1605 Haudsest, 1617 Huczesthi, 1717 Autseste 1828, 1851 Hausest, 1898-1919 Hegyeslak, 1921 Hânzeşti, Hăuzeşti, 1925 Hauzeşti, 1956 Hăuzeşti.
Prima atestare documentară a Hăuzeştiului datează din 1464, când regele Matei Corvin a donat lui Petru Desy de Temeșel și lui Nicolae Balothai comuna Fârdea, împreună cu 16 localitățile aparținătoare, printre care și Hăuzeștiul.
La 8 decembrie 1506, regele Vladislav al II-lea donează Beatricei de Frangepan, văduva lui Ioan Corvin, și fiicei sale Elisabeta domeniul Hunedoarei din care făceau parte și satele districtului Fârdea, inclusiv satul Hauzești, iar după moartea Beatricei, în 22 martie 1510 satul ajunge în proprietatea lui George de Brandeburg.
La 1596 Sigismund Báthory donează satul lui Ştefan Iosika, iar peste trei ani satul ajunge în stăpânirea lui Sigismund Sarmasaghi, care în 1607 îl amanetează lui Pavel Keresztesi, iar la 1617 Gabriel Bethlen l-a zălogit lui Ștefan Török.
În 1739 generalul Lentulus a înecat în sânge revolta ţăranilor localnici care s-au alăturat răscoalei bănăţenilor din 1737-1739 contra stăpânirii habsburgice şi abuzurilor ce o însoţeau, în contextul războiului ruso-austro-turc din 1736-1769.
În 29 iulie 1980, o puternică viitură a râului Hăuzești a pus la grea încercare locuitorii satului, bilanţul fiind de 13 morţi, numeroase animale luate de apa revărsată, şi semnificative pagube materiale.
În anul 1554 Hăuzeștiul avea 8 case impozabile, în 1569, 6 case, în 1579, 6 case și în 1776, 38 case. În anul 1869 avea 59 de case și 306 locuitori, din care 304 români, în 1880 avea 55 case și 310 locuitori, din care 301 români; în 1900 avea 53 case și 314 locuitori, din care 309 români; în 1910 avea 58 case și 341 locuitori, din care 333 români; în 1930 avea 290 locuitori, din care 290 români; în 1992 avea 169 locuitori, din care 168 români; în 2002 avea 150 locuitori, toți români; în 2011 avea 137 locuitori, toți români.
Din punct de vedere administrativ, în secolele XV-XVI făcea parte din districtul Thwrd (Fârdea), la sfârșitul secolului al XVII-lea din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget, județul Caraș-Severin, iar după împărțirea acestuia în județele Caraș și Severin, în județul Severin.
Din anul 1950, după aplicarea legii de regionalizare și raionare administrativă a României satul aparține comunei Fârdea, raionul Lugoj, iar din 1952 raionului Făget. În anul 1968, când în baza noii legii de împărțire administrative-teritorială nr. 2/1968 sunt desființate raioanele și se înființează județul Timiș, satul Hăuzești din comuna Fârdea este arondat acestui județ, situație care se menține și astăzi.
Biserica s-a construit în anul 1883. Pisania de pe peretele din stânga pronausului sintetizează istoria con-strucției lăcașului sfânt:
„Ridicatu-s’au acest sfânt locaș de închinăciune de către dreptcredincioșii satului Hauzești pe locul donat de epitropul Vasile Olaru în anii 1876-1883. Sfințită provizoriu la 6 noiembrie 1883 de protopop Atanasie Ioanovici în sobor”.
Dumitru TOMONI
PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!
Lasă un răspuns