Așezări din Țara Făgetului (XXXIV): Groși

Așezat între dealuri și păduri seculare, satul Groși e situat la 12 km nord-est de Făget și aparține din punct de vedere administrativ de comuna Margina. Se învecinează la nord-est cu Bulza, la sud-est cu Nemeşeşti şi la sud cu Zorani.

Prin aşezarea sa geografică şi prin configuraţia reliefului, localitatea Groşi este mai mult orientată spre Valea Mureşului, gravitând mai mult într-acolo, decât spre zona Făgetului.

De aceea administrativ şi ierarhic bisericesc a aparţinut Văii Mureşului. Abia prin reorganizarea administrativ-teritorială din 1950, (Groşi ca şi Bulza) devine sat al comunei Margina, iar în 1952, după înfiinţarea raionului Făget parohia Groşi a fost inclusă în protopopiatul Făget.

Acestă situaţie este menţinută până în prezent, doar că, din filie a parohiei Margina, a devenit filie a parohiei misionare Coşeviţa.

Ion Lotreanu  susţine că prima atestare a localităţii Groşi este din anul 1508, când era proprietatea lui Abrahamfy. Pesty Frigyes și Coriolan Suciu consideră anul 1596 drept prima atestare a localității.

Într-adevăr, în 1596 satul este donat de Sigismund Báthory, împreună cu alte sate și posesiuni din comitatul Arad, lui Jósika Istvánnak (Ștefan Iosika).

Peste doi ani, la introducerea lui Ștefan și Valentin Török în posesiunea districtului Margina i-au parte și iobagii George Sârb și Stan Gojan din satul Groși.

De-a lungul anilor localitatea a fost consemnată în diferite forme: 1596 Gros, 1717 Grosch, 1807 Groz, 1828 Gross, 1913 Marosgoros (Groșii de Mureș).

Numele localităţii derivă din apelativul ,,groş”, regionalism care înseamnă ,,buştean” sau bucăți de lemn, fasonate, care se folosesc la construcția caselor, introducându-se între „căței”.

În conscripția din 1717 satul Groși este consemnat cu 16 case, pe harta militară din 1772 figurează cu 20 de familii, iar în 1776 cu 48 de case.

În anul 1869 avea 81 de case și 476 locuitori, toți români; în 1880 avea 78 case și 392 locuitori, din care 386 români; în 1900 avea 89 case și 396 locuitori, din care 382 români; în 1910 avea 84 case și 398 locuitori, din care 375 români; în 1930 avea 379 locuitori, din care 355 români; în 1992 avea 152 locuitori, toți români; în 2002 avea 119 locuitori, toți români; în 2011 avea 85 locuitori, din care 83 români.

Din punct de vedere administrativ, în secolele XVI-XVII făcea parte din districtul Margina, în 1774 făcea parte din districtul Lipova și cercul administrativ Căpâlnaș, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Mureș.

De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Birchiș, notariatul cercual Sintești. Prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iulie 1925, pusă în aplicare în anul următor, făcea parte din judeţul Severin, plasa Margina (1926-1929), apoi plasa Făget (1929-1939), din nou plasa Margina (1939-1950), iar din 1950 devine sat al comunei Margina, situație care se menține și astăzi.

Locuitorii s-au ocupat atât cu creşterea animalelor cât şi cu spălarea aurului din pâraie, precum şi cu arderea cărbunilor de lemn, îndeletnicire cunoscută sub denumirea de bocşerit.

Primul lăcaş de cult se pare că a fost adus în Groși din Ostrov (jud. Arad) în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, iar actuala biserică monument istoric a fost adusă din Căpâlnaş în anul 1826.

Din modul de organizare a învăţământului confesional în anii 1774-1776 rezultă că satul Groşi era afiliat şcolii de centru de la Pojoga, împreună cu Sălciva şi Bulza.

Prin desele modificări ale reţelei şcolare, s-a schimbat şi statutul şcolii din Groşi: în anul 1779, este afiliat la Căpâlnaş, învăţător comun fiind Elisei Elisaeevici și tot la Căpâlnaş este afiliat şi în 1791 (împreună cu Valea Mare), unde funcţiona învăţătorul Mihai Tomici ,,cu contract”.

Abia din 1895 avem certitudinea că satul Groşi avea şcoală proprie.

Dumitru TOMONI

PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!