A fost un cătun al Făgetului locuit inițial de maghiari și români, fiind numit de maghiari Facsád kistelep.
În momentul înființării Cărții Funciare (1858), pe teritoriul de astăzi al localității erau consemnate nr. top. 222, cimitirul comunității evreiești din Făget și două terenuri de fermă la nr. 223 și 224.
La nr. 223 sunt înscriși Krengel Ludwig și Krengel Ana, din 1864 Wiener Adolf și Klara, după 1900 urmașii familiei Horvath, iar în 1950 Ilie Tuda.
La nr. top. 224 erau consemnate 30 jugăre pășune în Veța, proprietar fiind Fiscul (Trezoreria), cumpărate în anul 1886 de către comuna Făget cu 7317 fl.
În anul 1913 sunt menționați 39 de locuitori în Facsád kistelep, dar numărul lor va crește după cel de-al Doilea Război Mondial, și în special după anul 1950, prin venirea unor locuitori din Făget, Crivina de Sus și Fărășești, muncitori forestieri sau la ferma zootehnică.
De aceea, în 1956 Indicatorul Alfabetic al localităților din Republica Populară Română consemnează, pentru prima dată, drept localitate de sine stătătoare Colonia Mică, având 74 de locuitori.
Peste un deceniu trăiau în Colonia Mică, 108 locuitori, din care 100 români și 8 maghiari, în 1977 trăiau 150 locuitori, din care 144 români, în 1992 trăiau 194 locuitori, din care 187 români; în 2002 trăiau 202 locuitori, din care 194 români; în 2011 trăiau 258 locuitori, din care 254 români.
În anii ‘80, mergeam de Ziua Eroilor (9 mai), împreună cu prof. Radu Parachivescu și cu elevii din clasele mai mari, pentru a depune buchete de flori la monumentul ridicat în memoria unei familii de evrei ucise la Auschwitz. Din păcate, astăzi cimitirul evreiesc este vandalizat, fiind distruse monumente funerare, mărturii ale bunăstării evreilor făgețeni.
Dumitru TOMONI
PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!
Lasă un răspuns