Se situează în estul judeţului Timiş, la 5 km sud de Bethausen, centrul de comună, și la circa 22 km de Făget, învecinându-se cu Nevrincea, Bethausen și Susani. Conform tradiției satul era împrăștiat în jurul vetrei actuale, dar la începutul sec. al XIX-lea locuitorii s-au grupat în trei trăzi paralele, două mai lungi și egale, iar una mai scurtă.
Ca urmare a meritelor sale, în 14 septembrie 1453 regele Ladislau al V-a dăruește lui Ioan de Hunedoara și fiilor săi districtele românești Sudea, Jupani și Fârdea din comitatul Timiș, iar în anul următor capitlul din Arad îi pune în posesie. De districtul Jupani aparțineau și satele Cliciova, Alsó-Supan, Farkașești și Pogănești.
În 1596 Sigismund Báthory donează satul lui Ştefan Jósika, iar mai târziu este donat lui George Szentmiklosy şi Ioan Aponyi. În 1598 sunt menționați și trei iobagi din Cliciova: Lupşa Viţan, Iancu Goda şi Nicolae Zenta.
La 16 decembrie 1599, Mihai Viteazul, pentru slujbe credincioase, donează lui Mihail Balota și Francisc Török posesiunile din satele Susani, Jupani, Paulest și Cliciova din comitatul Timiș, repunând astfel în drepturi pe urmașii lui Iacob Török de Cliciova, nobil ce deținuse domeniul anterior ocupației otomane.
De-a lungul anilor localitatea a fost consemnată în diferite forme: 1453-1454 Clechowa, 1539 Klychowa, 1554-1579 Klicsova, 1596 Klachowa, 1598 Klechowa, 1599 Klichiowa, 1717 Klisko, sec. XVIII Ciischowa, 1828 Klllsova, 1851 Klicsova, sec. XIX Klicsó.
În anul 1554 Cliciova avea 20 de case impozabile, în 1569, 24 case, în 1579, 22 case, în 1717, 30 case și în 1776, 134 case.
În anul 1869 avea 204 case și 1013 locuitori, din care 1007 români, în 1880 avea 190 case și 887 locuitori, din care 838 români; în 1900 avea 199 case și 1173 locuitori, din care 980 români; în 1910 avea 217 case și 1045 locuitori, din care 961 români; în 1930 avea 910 locuitori, din care 901 români; în 1992 avea 477 locuitori, din care 469 români; în 2002 avea 479 locuitori, din care 435 români; în 2011 avea 488 locuitori, din care 436 români.
Din punct de vedere administrativ, în sec. XV-XVI făcea parte din nahia (districtul) Ictar, la sfârșitul secolului al XVII-lea din districtul Făget, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Sărăzani, în 1781 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Bulci, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Bega.
În 1919 făcea parte din județul Caraș-Severin, fiind comună cu secretariat cercual, având arondate secretariatului și comunele Hezeriș, Nevrincea și Valea Lungă.
După scindarea județului în județele Caraș și Severin, este comună în județul Severin. plasa Balinț. Din anul 1950, când are loc înființarea raioanelor și regiunilor, localitatea Cliciova este comună în raionul Lugoj, regiunea Banat, având arondate satele Cliciova – reședință de comună, Nevrincea și Susani.
După înființarea raionului Făget în anul 1952, este comună arondată acestui raion, fără a avea alte sate arondate, iar din anul 1968 este sat aparținător comunei Bethausen, împreună cu satele Bethausen, Leucușești, Cladova, Cutina și Nevrincea, din județului Timiș.
Nicolae Săcară consemnează existența unei biserici în anul 1791, pe vechea vatră a satului, unde există și în prezent microtoponimul „Balta Bisericii”. Ea a fost demolată în anul 1808.
Cea de a doua biserică s-a construit în anul 1832, iar biserica actuală în anul 1909. Prima școală confesională funcționa din anul 1774, unde învățau și copiii din Susani.
În 16 februarie 1876 s-a născut în Cliciova Iosif Popovici, profesor la universitățile din Viena, Budapesta și Cluj, lingvist, publicist, fratele protopopului din Lugoj, academicianul George Popovici.
Dumitru TOMONI
PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!
Lasă un răspuns