Situat în estul județului Timiș, la circa 10 km de orașul Făget, satul se învecinează la nord-est cu Margina, la est cu localitatea Curtea, iar la vest cu satul Brănești. Toponimul este slav și provine din brězova (pădure de mesteacăn).
De-a lungul anilor localitatea a fost consemnată în diferite forme: 1554 Brezava, 1579, 1596 Brazova, 1612 predium Brassuna, 1690-1700 Brasiova, 1717 Breschova, 1761 Brasschova, 1778 Brassova, 1828, 1851 Brazova, 1898-1918 Beganyiresd.
Până la apariţia lucrării lui Engel Pal („Aşezările de epocă turcească din sangeacurile Timişoara şi Moldova (1554-1579)”, lucrările de specialitate considerau anul 1596 drept prima atestare documentară, când într-adevăr Sigismund Báthory donează satul Brazova, împreună cu alte localități, lui Ştefan Iosika.
În anul 1554 Breazova avea 40 de case, în 1569, 38 de case, în 1579, 37 de case și în 1776, 59 de case. În anul 1869 avea 114 case și 476 locuitori, din care 471 români, în1880 avea 105 case și 441 locuitori, din care 438 români; în 1900 avea 107 case și 472 locuitori, din care 468 români ortodocși; în 1910 avea 112 case și 459 locuitori, din care 455 români; în 1930 avea 464 locuitori, din care 459 români; în 1992 avea 250 locuitori, din care 248 români; în 2002 avea 259 locuitori, din care 234 români; în 2011 avea 266 locuitori, din care 257 români.
Din punct de vedere administrativ, în secolele XVI-XVII făcea parte din districtul Margina, la sfârșitul secolului al XVII-lea din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget.
De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, notariatul cercual Curtea. Prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iulie 1925, pusă în aplicare în anul următor, Breazova făcea parte din judeţul Severin, plasa Margina (1926-1929), apoi plasa Făget (1929-1939), din nou plasa Margina (1939-1950), iar din 1950 devine sat al comunei Margina, situație care se menține și astăzi.
În 1808, brezovenii cumpără din Birchiş o biserică de lemn, pe care o plasează în mijlocul actualei vetre a satului. Între anii 1962-1963 a fost înălţată o nouă biserică, iar în 1967 s-a transformat casa parohială în actuala biserică. În preajma anului 1800 a funcționat prima școală confesională.
Breazova și-a legat numele de importante evenimente politice: Revoluţia română de la 1848-1849, colonizările maghiare din secolul XX, Primul Război Mondial, evenimentele tragice ale anului 1918, Marea Unire din 1918, Al Doilea Război Mondial etc.
Dumitru TOMONI
PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!
Lasă un răspuns