Localitatea Tomeşti-Colonie (Colonia Fabricii) se află în partea de est a județului Timiș, în Munții Poiana Ruscă, pe cursul superior al râului Bega Luncanilor, la doi kilometri amonte de Tomeşti.
Ea a luat naştere odată cu apariţia fabricii de sticlă şi a depins din punct de vedere economic de destinele acesteia.
Istoria localităţii este strâns legată de satul Tomeşti – pe teritoriul căruia s-a format colonia – şi a fabricii de sticlă, în jurul căreia s-a închegat aşezarea.
Fabrica de sticlă de la Tomeşti a fost înfiinţată în 1820 de către Anton Pfantzels, un fost arendaş al unei fabrici de sticlărie din Ungaria, care, atras de bogăţiile zonei, a cumpărat moşia Tomeşti-Luncani şi a construit aici o fabrică.
În anul 1846 fabrica şi proprietatea anexă au trecut în proprietatea lui Iosif Losch din Austria.
Acesta a înfiinţat o şcoală şi a recrutat sticlari specialişti din străinătate, care au venit aici împreună cu familiile lor și împreună cu muncitorii deja existenţi, au format nucleul viitoarei aşezări Colonia-Tomeşti, independentă de satul Tomeşti.
În anul 1948 fabrica de sticlă a fost naţionalizată și statul a procedat la extinderea şi modernizarea ei, fapt care a dus la o dezvoltare a întregii comune.
Totodată au fost construite blocuri de locuinţe pentru muncitori. După 1989 fabrica de sticlă a fost închisă, motiv pentru care Colonia – dezvoltată economic în jurul acesteia – a cunoscut un puternic regres.
În anul 1910 localitatea avea 188 de locuitori, din care 151 germani, 12 maghiari, 3 români etc.; în 1966 avea 888 de locuitori, din 734 români, 74 maghiari, 63 germani etc.; în 1977 avea 1066 locuitori, din care 889 români, 94 maghiari, 65 germani etc.; în 1992 avea 1133 locuitori, din care 1000 români, 65 maghiari, 52 germani etc.; în 2002 avea 745 locuitori, din care 696 români, 31 maghiari, 16 germani etc.; în 2011 avea 753 locuitori, din care 706 români, 15 maghiari, 8 germani etc.
Din punct de vedere administrativ, după înființarea raionului Făget, este sat district al comunei Tomești, alături de Tomești, reședință de comună, și satele Baloșești, Luncanii de Jos și Luncanii de Sus.
În baza Legii nr. 2/1968 de organizare administrative- teritorială a României, sunt desființate regiunile și raioanele, comuna Tomești are în componență satele Tomești, Baloșești, Colonia Fabricii, Luncanii de Sus, Luncanii de Jos și Românești, fiind situată în județul Timiș, situație existentă și în prezent.
La începutul sec. al XIX-lea exista o biserică romano-catolică. În anul 1994, prin decizia Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Timişoarei, a luat fiinţă Parohia Ortodoxă Tomești-Colonie prin desprinderea de Parohia Tomeşti, a cărei filie a fost până la această dată.
În urma unui acord cu reprezentanţii Bisericii Catolice, serviciile religioase urmau să aibe loc în capela catolică din localitate, realitate ce a continuat până în anul 2008, când s-a ridicat actuala biserică, figurând ca parohie de categoria a II-a cu 250 de familii și 950 de credincioşi.
Primul preot al nou înfiinţatei parohii a fost părintele Vasile Grecu (1994-2000).
În anul 1999 s-a cumpărat de către credincioşii ortodocşi un teren pentru cimitir (neexistând altul înainte), pe dealul Moga, iar în anul 2000 începe ridicarea unei capele mortuare, finalizată la sfârşitul anului 2001.
Tot în acest an este achiziţionat un apartament, prin efortul credincioşilor şi ajutorul primit de la Protopopiatul Făget, cu statut de locuinţă parohială, pentru preotul Adrian Magheț, proaspăt numit pe seama acestei parohii.
În anul 2002, pe un teren aflat în proprietatea Parohiei, obţinut la schimb cu Primăria, de 1492 mp, s-au început lucrările de ridicare a unei biserici ortodoxe.
În 29 iunie 2002, cu ocazia praznicului Sf. Apostoli Petru și Pavel, viitorul hram al noii biserici, s-a pus piatra de temelie prin protopopul Bujor Păcurar şi mai mulți preoţi din vecinătate.
Biserica este amplasată pe latura stângă a râului Bega, în apropiere de Casa de Cultură si grădiniţă, între blocuri, fiind proiectată de arhitectul Gheorghe Gârleanu şi inginer Maria Cotuna. Ea are o capacitate de 300 de locuri, având două turnuri la intrare și o cupolă peste naos.
Se cuvine a se menţiona că aproape toate cheltuielile de ridicare a locaşului de cult au fost suportate de familia Stănilă Petru, iar cele de finisare şi pictură de fam. Mureşan Marius.
Biserica a fost târnosită de către Preasfințitul Paisie Lugojanu la 11 iulie 2010.
Lasă un răspuns