Așezări din Țara Făgetului (L): Pietroasa

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Se situează în extremitatea estică a judeţului Timiş, la poalele munţilor Poiana Ruscă, pe cursul superior al râului Bega, pe braţul denumit „Bega caldă”, între Curtea şi Crivina de Sus, la 28 km de oraşul Făget.

Se învecinează la nord cu Coşeviţa, la est cu Crivina de Sus, la sud cu Fărăşeşti, la est cu Curtea şi la nord-est cu Homojdia. Denumirea este legată de așezarea localității pe un loc pietros și de îndeletnicirea localnicilor de a prelucra pietre de moară, aprovizionând aproape toate morile de apă din Banat, ultimele pietre de moară fiind confecționate în jurul anului 1950.

Prima atestare documentară a satului Pietroasa datează din 8 decembrie 1506, când regele Vladislav al II-lea donează Beatricei de Frangepan, văduva lui Ioan Corvin, și fiicei sale Elisabeta domeniul Hunedoarei din care făceau parte și satele districtului Icuș, inclusiv satul Petroca/Pietroasa.

În 22 martie 1510, regele Vladislav al II-lea, după moartea Beatricei, donează lui George de Brandeburg, cetatea Hunedoara și domeniul aparținător.

La 1597, principele transilvan Sigismund Báthory donează satul Pietroasa lui Ştefan Török, iar după moartea acestuia Gabriel Bethlen îl donează, în anul 1620, lui Ştefan Bethlen.

Localitatea nu apare în conscripția lui Marsigli (1690-1700), dar apare în conscripția din 1717 sub numele de Petrovaz, având 15 case și făcând parte din districtul Făgetului.

În 1819 a fost donată familiei lui Matei Trattner, după care a trecut în proprietatea familiei Cika. În 1890, Pietroasa a primit statutul de reşedinţă de comună, având 587 de locuitori.

De-a lungul anilor, localitatea a fost consemnată în diferite forme: 1506 Petroca, 1510 Petroca, 1514 Petroza, 1617 Pijetroza, 1717 Petrovaz, 1772 Petrosa, 1828 Petrosza, 1913 Kőfalu.

În anul 1554 Pietroasa avea 16 de case impozabile, în 1569, 12 case, în 1579, 8 case, în 1717 avea 15 case și în 1776, 38 case. În anul 1869 avea 124 case și 657 locuitori, din care 651 români; în 1880 avea 110 case și 525 locuitori, din care 519 români; în 1900 avea 121 case și 597 locuitori, din care 570 români; în 1910 avea 114 case și 577 locuitori, din care 557 români; în 1930 avea 496 locuitori, din care 493 români; în 1992 avea 357 locuitori, din care 357 români; în 2002 avea 366 locuitori, toți români; în 2011 avea 359 locuitori, din care 350.

Din punct de vedere administrativ, în secolul al XVI-lea făcea parte din districtul Icuș/Margina, la sfârșitul secolului al XVII-lea făcea parte din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget. De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, notariatul cercual Curtea, iar după 1925 este comună în judeţul Severin, plasa Margina (1926-1929), apoi plasa Făget (1929-1939), din nou plasa Margina (1939-1950. Din anul 1950, după raionarea administrativă a teritoriului, comuna Pietroasa, compusă din satele Pietroasa – reședința de comună, Crivina de Sus și Poieni face parte din raionul Lugoj, Regiunea Banat, iar din anul 1952 din raionului Făget. Tot din acest an, comunei Pietroasa îi este arondat și satul Fărășești. Odată cu aplicarea legii nr. 2/1968 se desființează raioanele și regiunile, se înființează județul Timiș, iar Pietroasa este comună în județul Timiș, fiind formată din satele Pietroasa – reședință de comună, Crivina de Sus, Fărășești și Poieni, situație care se menține și astăzi.

Prima biserică este menționată la 1779, iar actuala biserică a fost construită între anii 2000-2008.

După 1774 copiii din Pietroasa învățau la școala confesională din Curtea, apoi la școala din Crivina, iar din 1817 la cea din localitate.

Pietroasa și-a legat numele de momente importante din istoria Banatului: Primul Război Mondial, Marea Unire din 1918, reforma agrară din 1921, Al Doilea Război Mondial etc.

Dumitru TOMONI

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.