Așezări din Țara Făgetului (IX): Brănești

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Este situat în estul judeţului Timiş, la 10 km sud-est de oraşul Făget și atestat documentar în 8 decembrie 1506, când regele Vladislav al II-lea donează Beatricei de Frangepan, văduva lui Ioan Corvin, și fiicei sale Elisabeta domeniul Hunedoarei din care făceau parte și satele districtului Icuș, inclusiv satul Brawezth/Brănești.

În 22 martie 1510, regele Vladislav al II-lea, după moartea Beatricei, donează lui George de Brandeburg cetatea Hunedoara și domeniul aparținător din care făcea parte și satul Brawezth. Și în anul 1512 Brăneștiul aparținea domeniului Hunedoarei, fiind consemnat cu 11 iobagi, iar Jupâneștiul cu 5 iobagi. La 1596, Sigismund Báthory îl donează lui Ştefan Iosika, iar în anul următor lui Ştefan Török.

În apropiere a mai existat un sat numit Unghiul, dar care a dispărut. Ca și celelalte localități aflate în zona colinară și de deal, și localitatea Brănești și-a schimbat vatra de mai multe ori, microtoponimele și unele urme materiale ale așezării din hotarul satului fiind dovezi convingătoare.

Într-o monografie locală se consemnează; „Vatra satului se afla la NUCI, înspre hotarul cu satul Drăgsinești, unde se observă și în prezent, în vechile holde, iar acolo unde au fost case se află pietre ale zidurilor de la temelie. De aici satul se mută «la CRUCI», la Nord de actuala așezare, înspre Făget.

Din cauza ciumei care bântuie prin anii 1400-1450, satul se mută în pădure, la sud cu 2 km, pe locul numit actual [mente] «Pârloagă». Pe la anul 1500 se pomenește și de o altă așezare «CIOCĂNET», pe actuala vatră a satului, spre Jupânești, care mai târziu s-a unificat cu satul [după ce toți brăneștenii au coborât lângă pârâul Vădana].

Lipsa de apă curgătoare permanentă [pe tot timpul anului] silește locuitorii să coboare de pe dealul «Pârloagă» pe [lângă] cursul pârâului Vădana, stabilindu-se astfel pe actuala vatră a satului. În anul 1864 coboară și biserica pe locul actual. Satul se mută în întregime de pe deal pe actuala vatră…”.

În aceeași monografie se precizează că: „În partea de nord a satului, la circa 4 km, se găsesc rămășițele unui drum numit «Drumul lui Mateaș crai»”, drum care lega probabil vechile centre Gladna și Margina și despre care bătrânii spun că s-a construit de către locuitorii acestor părți, cărând pietrișul cu sacul.

De-a lungul anilor, localitatea a fost consemnată și în alte forme: 1514-1516 Branesth, 1554-1569 Birananişt, 1579 Birayanişt, 1596 Borniest, 1597 Braniest, 1612 predium Branest, 1617 Braniest, 1717 Braneste, 1723-1725 Praniest, 1743 Branjest, 1761 Braniesti, 1774, 1776 Braniest, 1828, 1851 Branyest, 1913 Avasfalva.

În anul 1554 Brăneștiul făcea parte din nahia Margina și avea 16 case, în 1569, 15 case, în 1579, 12 case, în 1717, 20 case și în 1776, 76 case. În anul 1869 avea 141 case și 691 locuitori, din care 689 români; în 1880 avea 140 de case și 713 locuitori, din care 701 români; în 1900 avea 141 de case și 673 locuitori, din care 664 români; în 1910 avea 152 de case și 684 locuitori, din care 667 români; în 1930 avea 670 locuitori, din care 670 români; în 1992 avea 562 locuitori, din care 412 români; în 2002 avea 575 locuitori, din care 385 români; în 2011 avea 448 locuitori, din care 321 români.

Din punct de vedere administrativ, în secolul al XVI-lea făcea parte din districtul/nahia Icuș/Margina, la sfârșitul secolului al XVII-lea făcea parte din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget.

De la 1919 face parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, notariatul cercual Făget împreună cu comunele Bătești, Bichigi, Băsești și Povergina, iar după 1925 este comună în judeţul Severin, plasa Făget. Din anul 1950, după raionarea administrativă a teritoriului, face parte din comuna Bătești alături de satele Temerești și Bătești, raionul Lugoj, Regiunea Banat, iar din anul 1952 din raionul Făget, comuna Bătești.

Odată cu aplicarea legii nr. 2/1968 se desființează raioanele și regiunile, se înființează județul Timiș, iar satul Brănești este arondat comunei Făget (din 1994 orașul Făget).

Brăneștiul și-a legat numele de momente importante din istoria Banatului: Primul Război Mondial, frământările anului 1918, Marea Unire, Al Doilea Război Mondial etc.

Prima biserică a fost construită pe deal, de către preotul Nicolae Popoviciu, în anul 1820. Pe locul vechii biserici era, până în anul 1859, o cruce. Vatra satului se recunoștea prin terenul puțin mai înalt, dealul se numea „Dealul Bisericii”.

Biserica era construită în mijlocul cimitirului, folosit și astăzi în același scop, și era pictată. La reconstruirea bisericii pe noua vatră a satului a fost folosit numai materialul bun, restul a fost completat cu materiale solide, zidurile laterale au fost consolidate/sprijinite cu câte trei contraforturi până la acoperiș, dând bisericii caracter de cetate.

Cutremurul din 1977 a afectat biserica atât de mult încât a impus construirea de urgență a alteia noi. Sarcina a revenit succesorului preotului Garoiu, pensionat în 1978, tânărului absolvent al Seminarului Teologic din Caransebeș George Măstăcănean.

Arhitecții Lucian Capotescu și Valer Leoveanu și inginerul Vereș de la Arhiepiscopia Timișoarei au întocmit proiectul și devizul lucrărilor, constructorii fiind din zonă: Miloș Ștefan din Gladna Montană, ajutat de către zidarii Simion Vinca și Emil Gheju din Brănești.

Construcția s-a făcut între anii 1982-1990, având lungimea de 25 m și lățimea de 7 m. Conform tradiției, școala veche era vizavi de biserica veche (de pe deal) și a fost adusă pe la 1898 pe vatra satului lângă Vădana, ca în 1906 să se construiască școală nouă în curtea bisericii. Ei i s-au adăugat, după 1924, alte corpuri de clădiri.

 Dumitru TOMONI

PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.