Așezări din Țara Făgetului (III): Begheiu Mic

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Se situează în estul judetului Timis, la 3 sud-vest de orașul Făget. Prima atestare documentară a localităţii datează din 1690-1700, în conscripția lui Marsigli sub numele de Basiestj, care provine de la radicalul antroponimic Bas, Basa, Basu și sufixul esti, iar numele de Begheiu Mic de la râul Bega.

De-a lungul anilor, localitatea a fost consemnată și în alte forme: 1690-1700 Basiestj, 1717 Bassesse, 1723-1725 Passiest, 1743 Basjest, 1761 Pasient, 1774 Passiest, 1776 Basiest, 1785 Baschiest, 1828 Bazest, 1851 Bâzos, 1890 Baszest, 1896 Bazest, 1898 Bázosd, 1913 Bâzosd, 1964 Begheiul Mic.

La 11 iulie 1769, congregația comitatensă a hotărât strămutatarea satului din locul numit și astăzi „La sat”, situat între râul Bega și DN 68A, lângă drumul de poştă Lugoj-Bujoru-Făget-Coşava-Deva, pentru a se asigura o mai mare siguranță călătorilor ce treceau pe drumul ce lega Banatul de Transilvania. Noua așezare urma să cuprindă trei străzi drepte.

În anul 1717 avea 20 de case, în 1776, 61 de case, în anul 1869 avea 105 case și 545 locuitori, din care 543 ortodocși; în 1880 avea 101 case și 509 locuitori, din care 504 ortodocși; în 1900 avea 113 case și 579 locuitori, din care 562 ortodocși; în 1910 avea 116 case și 585 locuitori, din care 581 ortodocși; în 1930 avea 545 locuitori, din care 539 ortodocși; în 1992 avea 394 locuitori, din care 375 ortodocși; în 2002 avea 337 locuitori, din care 317 ortodocși; în 2011 avea 314 locuitori, din care 294 ortodocși.

Din punct de vedere administrativ, la sfârșitul secolului al XVII-lea făcea parte din districtul Făgetului, după instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat aparținea districtului Lugoj și cercului administrativ Făget, în 1779 făcea parte din comitatul Caraș, plasa Căpâlnaș, iar după 1881 din comitatul Caraș-Severin, plasa Făget.

De la 1919 făcea parte din județul Caraș-Severin, plasa Făget, notariatul cercual Făget împreună cu comunele Bătești, Bichigi, Brănești și Povergina, iar după 1925 este comună în judeţul Severin, plasa Făget.

Din anul 1950, figurează ca sat al comunei Dumbrava alături de Bucovăț, Răchita și Dumbrava ca reședință de comună, fiind arondate raionului Lugoj, Regiunea Banat, respectiv în raionul Făget după anul 1952, când acesta a fost înființat.

În 1964, în baza decretului nr. 799 din 18 decembrie 1964 se schimbă denumirea mai multor localități din România, iar satul Băsești primește denumirea de Begheiul Mic, continuând a fi sat arondat comunei Dumbrava, raionul Făget.

Odată cu aplicarea legii nr. 2/1968 se desființează raioanele și regiunile, se înființează județul Timiș, satul Băsești/Begheiul Mic este arondat comunei Făget (care din anul 1994 este oraș) împreună cu Făget – reședință de comună, Bătești, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupânești, Povârgina și Temerești, din județul Timiș.

Begheiu Mic și-a legat numele de momente importante din istoria Banatului: Revoluția de la 1848-1849, Primul Război Mondial, Marea Unire din 1918, Al Doilea Război Mondial, colectivizarea etc.

În 27 noiembrie 1918, într-o adunare poporală ţinută în localul şcolii confesionale, s-au ales ca bărbaţi de încredere Ion Iclozan şi Adam Dumescu pentru a lua parte la adunarea de la Alba Iulia.

Prima biserică era așezată pe vechea vatră a satului, pe pământul ce va aparține lui Ioan Milostean, unde s-au identificat mai multe morminte.

Cea de a doua biserică a fost ridicată pe actuala vatră a satului, fiind sfințită în anul 1800 de către episcopul Moise Putnic al Timişoarei.

Biserica actuală a fost construită în anii 1904-1905. Preoți slujitori au fost: Petru Ioanovici/Ianoşevici, Vasile Popa, Ioan Popovici, Damaschin I Iclozan, Iosif Iclozan, Damaschin II Iclozan, Ioan/Ianoş Iclozan, Victor Iclozan I, Victor Iclozan II, Constantin Tomiuc, Petru Capotescu și Ovidiu Capotescu.

În reţeaua şcolară din 1774, localitatea Băseşti era filie a şcolii de centru de la Făget. Nu ştim când s-a construit prima școală, dar, în mod cert, înainte de 1825, când cunoaştem numele învăţătorului localnic Isaia Stănescu.

În anul școlar 1826/1827 din cei 34 copii din Băseşti (21 băieți și 13 fete) frecventau școala 20 băieți și 7 fete. Actualul local școlar s-a zidit în anul 1911.

Învățători confesionali au fost: Isaia Stănescu, Chirilă Curiac, Ioan Ardelean, Partenie Andraşescu, Nicolae Tulea, Vasile Fencheş, Damaschin Iclozan II, Ilie Jumanca și Ioan Petrescu.

Dumitru TOMONI

PS: Îi rog pe cei care au fotografii cu satul de altădată (cu școala, biserica, preoți, învățători, nunți, înmormântări, serbări școlare etc.) să-mi trimită fotocopii, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.