Lavinia MUNTEANU
Istoricul de artă Cristian Oliviu Gaidoș, de la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, a lansat, luni, un apel public pentru salvarea de la demolare a gării comunei Belinț și a stațiilor istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj, care ar urma să fie demolate, în cadrul lucrărilor de modernizare a liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad.
Potrivit istoricului de artă, aceste edificii, construite între anii 1875 – 1876, sunt parte a patrimoniului industrial al Banatului, în timp ce noile gări, „reduse la volume banale care amintesc de „cutiile de chibrituri”, trădează o arhitectură rece și standardizată.
„Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timi-șoara – Arad prin Programul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un proiect esențial pentru dezvoltarea economică a regiunii. Investiția este necesară și așteptată de ani de zile. Cu toate acestea, sub umbrela acestei modernizări, Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara (SRCF Timișoara), împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, intenționează să demoleze o serie de clădiri feroviare istorice care fac parte din patrimoniul industrial al Banatului. Pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est urmează să fie demolate patru gări trainice, din cărămidă, construite între 1875-1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț. De asemenea, sunt vizate și stațiile istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, folosite odinioară pentru alimentarea locomotivelor cu aburi”, arată Cristian Oliviu Gaidoș, într-un comunicat.
Linia Timișoara–Orșova a fost realizată între 1875 și 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, fiind una dintre cele mai importante investiții feroviare din Banat.
Secțiunea Timișoara – Lugoj – Caransebeș (100 km) a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar 10 luni de la începerea lucrărilor, și a inclus zece gări, 52 de cantoane și două poduri, peste râurile Bega și Timiș.
„În urma lucrărilor de electrificare a liniei din 1974, o parte dintre clădiri au fost modificate sau reconstruite. În urma electrificării liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite. Unele au dispărut deja, Gara Lugoj fiind recent demolată. Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului.
Noile gări, reduse la volume banale ce amintesc de niște cutii de chibrituri, trădează o arhitectură rece și standardizată, executată din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric.
Deși funcționale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural și nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradițional și înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică’’, subliniază muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș.
Argumentele invocate de CFR pentru demolare sunt legate de siguranță și de costurile ridicate ale reabilitării. Totuși, din analiza planurilor de situație reiese că vechile clădiri nu se suprapun cu noile amplasamente, ceea ce ridică semne de întrebare privind necesitatea demolării lor, explică Gaidoș.
El arată că gara Belinț este cea mai bine conservată din lista obiectivelor propuse spre demolare, păstrând elemente originale de arhitectură, precum volumul corpului central, organizarea interioară, sala de așteptare și o parte dintre ancadramentele ușilor.
„Facem un apel public ca măcar gara Belinț și stațiile istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj să fie salvate. Aceste imobile ar putea fi preluate în administrare de autoritățile locale, conservate și restaurate prin accesarea fondurilor europene și valorificate ca repere de patrimoniu industrial, mărturii autentice și inegalabile ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare construite în Banat: Timișoara – Orșova (1875-1878). Prin salvarea acestor clădiri afirmăm că modernizarea nu presupune anularea trecutului, ci asumarea și integrarea lui într-un viitor clădit pe respectul față de memorie și identitate locală”, mai afirmă istoricul de artă lugojean.
Și „Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei” cere salvarea patrimoniului feroviar istoric din Banat și se alătură public demersului inițiat de istoricul Cristian Oliviu Gaidoș, privind necesitatea protejării patrimoniului feroviar istoric de pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est, în contextul proiectului de modernizare a liniei Caransebeș – Timișoara – Arad, finanțat prin PNRR. „Susținem ferm modernizarea infrastructurii feroviare și considerăm această investiție esențială pentru dezvoltarea regiunii. Totuși, progresul nu trebuie să însemne demolarea memoriei industriale a Banatului. Printre clădirile vizate se află Gara Belinț și stațiile de apă din Topolovățu Mare și Lugoj, construcții ridicate între anii 1875-1876, martori ai uneia dintre cele mai importante etape de dezvoltare feroviară din această parte a Europei. Analiza documentelor disponibile indică faptul că demolarea integrală nu reprezintă singura soluție tehnică. Conservarea selectivă și integrarea acestor imobile în proiectele de modernizare sunt posibile și conforme atât cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cât și cu bunele practici europene de reutilizare adaptivă. Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei solicită autorităților competente:
♦ realizarea unei analize comparative demolare vs. conservare;
♦ implicarea autorităților locale și județene în identificarea unor soluții de protejare;
♦ valorificarea culturală și turistică a clădirilor feroviare istorice.
Banatul are nevoie de infrastructură modernă, dar și de reperele sale istorice. Modernizarea trebuie să însemne evoluție responsabilă, nu ștergerea identității locale”, se arată în comunicatul Asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei.
Lasă un răspuns