Amintiri din „copilăria” orașului: Clubul Copiilor

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Remus V. GIORGIONI

Într-o discuție recentă cu dna directoare Simona Berghin (și, în subsidiar, cu dl Cristian Vida) m-am putut edifica în ceea ce privește activitatea cluburilor de elevi, înainte și după 1989. Spre un exemplu: la niveluri locale, instituția se chema Casa Pionierilor,  iar la județ: Palatul Pionierilor (la București: Palatul Național).

Clubul Copiilor Lugoj a luat ființă la data de 30 aprilie 1953, sub numele amintit de „Casa Pionierilor”. În clădirea impunătoare, în stil brâncovenesc, de pe str. Comuna din Paris, nr. 7, au funcționat pentru început 12 cercuri (activități) sub îndrumarea a opt cadre didactice.

Casele pionierilor erau sub directa îndrumare a instruc-torilor organizației pionierilor, iar cadrele didactice erau învățători, profesori și maiștri angajați de Inspectoratele Școlare. De la început, casele pionierilor au fost concepute drept centre pentru educația nonformală a copiilor care frecventau școala primară și școala generală (până la clasa a VII-a). Ca și în prezent, casele pionierilor erau frecventate de copii în timpul lor liber (mai ales duminica).

În aceste instituții, copiii erau organizați în grupe sau unități de pionieri. Activitățile de cerc, până în 1980, nu erau deloc politizate. Erau organizate pe cercuri de elevi (școlari). O activitate se desfășura, ca în prezent, pe durata a 100 minute. Profilurile cercurilor erau stabilite de Consiliile regionale ale Organizației Pionierilor și erau în proporție de peste 70% tehnico-aplicative, iar restul erau cultural artistice. Toate „modelele” erau importate din U.R.S.S., ca și dotările atelierelor și laboratoarelor.

Fiecare profil își finaliza activitatea printr-un concurs național, după parcurgerea etapelor preliminarii, concur-suri care se desfășurau în tabere naționale, cu dotare specifică, tabere care aparțineau Organizației Pionierilor.

Activitățile desfășurate la Club („cercuri”). Corul de copii „Ion Vidu”

Prin anii ‘70 ai secolului trecut, s-a înregistrat cel mai mare număr de cercuri: 26, coordonate de către 16 cadre didactice. Profilul cercurilor la vremea aceea era următorul: acordeon, goarne, construcții-mașini, automobilism, navomodelism, radio, electronică, estetică, aeromodelism, foto-cineclub,  țesături, cusături, teatru, filatelie, coregrafie, judo, tir, cicloturism, fanfară, gravură, sculptură, rachetomodelism, țesături mecanice, ansamblu instrumente, orchestră de muzică ușoară, corul de copii „Ion Vidu”.

„Casa Pionierilor” era un loc frecventat de majoritatea elevilor, de exemplu, în anul școlar 1970-1971 din  cei 3.055 de elevi din clasele II-VIII, 1399  frecventau cercurile cultural artistice, tehnico științifice sau sportive.

În anul 1971, printr-o decizie a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Municipal Lugoj, cabana „Cornet” de pe vârful Padeș trece în administrarea Casei Pionierilor.

Cu resurse materiale și umane proprii, cabana „Cornet” a fost renovată, a fost construit  încă un corp de clădire, devenind astfel un loc ideal pentru desfășurarea taberelor din timpul verii. Din păcate, în 23 martie 1990, tabăra Cornet – Nădrag a fost cedată de bună voie Inspectoratului Școlar Județean Timiș, respectiv Administrației taberelor.

Începând cu anul 1980, denumirea se schimbă în „Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei”. Tot din această perioadă cercurile puteau fi frecventate și de preșcolari și de elevii de la licee și școli profesionale. Și după 1980 profilurile cercurilor și conținuturile activităților erau stabilite la nivel de Consiliu Național al Organizației Pionierilor și transmise „în teritoriu”. Activitățile erau complementare celor din școli și erau aceleași pentru toate județele.

Cel mai mare accent s-a pus pe activitățile tehnico-aplicative: construcții radio, carting, aeromodelism, rachetomodelism, navomodelism, radioclub, foto, fotoceramică, radiotelegrafie, jocuri și jucării electronice.

Cum bine se știe, Decembrie 1989 a afectat activitatea din toate domeniile. La fel s-a petrecut și cu întreaga structură creată în jurul organizației pionierilor și șoimilor. Toți activiștii de la Consiliul Județean și Consiliul Municipal au dispărut după 20 decembrie 1989. În primii ani de după revoluție  a existat un vid de legislație cu privire la activitatea nonformală. În 1992 a fost aprobat primul Regulament de organizare și funcționare a palatelor și cluburilor copiilor și primul nomenclator al activităților.

Începând cu anul școlar 1990-1991 instituția  și-a schimbat denumirea în  Clubul Copiilor și Elevilor; au fost schimbate și multe din denumirile activităților și conținutul acestora. În anii ce au urmat, ca un rezultat firesc al evoluției și transformărilor prin care trecea societatea românească, au dispărut unele activități ca: goarne, construcții-mașini, țesături mecanice, automobilism și au apărut altele noi cum ar fi: informatică, cultură și civilizație engleză, jurnalism.

Primul director al Clubul copiilor și elevilor Lugoj de după Revoluție a fost ales de către Consiliul Profesoral, ca în toate instituțiile de învățământ din țară. În anii 90, Clubul a trecut printr-o perioadă de reorganizare și înflorire din punctul de vedere al ofertei de activități, deși a existat mereu teama și un semn de întrebare în ceea ce privește continuarea  activității extrașcolare în forma actuală de organizare.

În istoria instituției de după 1990 au existat două mari moment de cumpănă: În anul 2000, în urma unui proces, clădirea principală a fost retrocedată și a fost necesară mutarea și comasarea tuturor cercurilor în cele două clădiri anexă. În anul 2010, în urma unor reduceri de personal din învățământ au fost pierdute 4 norme didactice, 2 norme didactic auxiliar, 1,5 norme nedidactic. Din anul 2006, instituția poartă denumirea actuală: Clubul Copiilor Lugoj și funcționează în 3 corpuri de clădire reabilitate/construite în perioada 2005-2009.

Procesul educativ este asigurat de 15 persoane din care: 10 cadre didactice, 2 didactic auxiliar, 3 nedidactic. Porţile Clubului Copiilor Lugoj sunt deschise tuturor copiilor dornici de afirmare, pasionaţi şi talentaţi. Copiii cursanţi vin să se înscrie la aceste cercuri, călăuziţi de pasiunea pentru o anumită disciplină sau din curiozitatea de a învăţa ceva nou.

Având în vedere că nu există obligativitatea cursurilor într-un număr de ani, nu exista note (competiţia apare sub alte forme), copiii vin din plăcere după programul de școală și în timpul vacanțelor.  Ei pot alege dintr-o diversitate de cercuri cultural artistice, tehnico-ştiinţifice sau sportive cum ar fi: meteorologie – ecoturism, informatică, atelierul fanteziei (pictură, desen, ceramică), dans modern, muzică vocal instrumentală, muzică folk, teatru, cultură și civilizație engleză.

La toate acestea se adaugă taberele, școlile de vară și schimburile de experiență organizate în timpul vacanțelor. Fiecare cerc are 9 grupe de elevi constituite în funcţie de gradul lor de cunoştiinţe pe trei nivele: începători, avansaţi și performanță; o grupă de elevi participă la activitate 2 ore pe săptămână sau 4 ore (grupele de performantă).

Ca metode de evaluare a activităţii extrașcolare putem enumera: concursurile (locale, judeţene, naţionale și internaţionale) expoziţii, spectacole, simpozioane și sesiuni de comunicări științifice. Succesele obţinute au scos în evidență o bogată experienţă, dăruire şi muncă, trăsături ce definesc personalitatea colectivului cadrelor didactice ale Clubului.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.