Despre AlexanDru Dandu s-a scris mult și sunt convins că se va mai scrie. Cred că presa are datoria de a mediatiza cât mai des activitatea artiștilor, indiferent de domeniul în care activează aceștia, tocmai pentru a menține în permanență o strânsă legătură între ei și consumatorii de artă.
În susținerea acestui crez vreau să reamintesc cititorilor noștri că AlexanDru Dandu s-a născut la 26 iunie 1992, la Lugoj. La vârsta când nici nu putea lega primele cuvinte a început să deseneze. Prima lui sursă de inspirație a fost familia sa, pe care a imortalizat-o într-o viziune proprie, stârnind uimirea celor din jur. La vârsta de nouă ani avea deja lucrări într-o expoziție de grup, iar un an mai târziu deschidea prima expoziție personală de grafică și pictură.
Arta vizuală a fost principala lui preocupare. Părinții l-au susținut necondiționat. A studiat cu Flora Răducan de la vârsta de 9 ani, iar mai târziu cu Eniko Kalman. A absolvit Facultatea de Arte și Design Timișoara, secția grafică. De atunci și până în present, a avut în fiecare an cel puțin o expoziție și a devenit un nume cunoscut. Astăzi își câștigă existența din artă, iar lucrările sale acoperă o arie largă, de la grafică mică, caricaturi, gravură, la pictură pe pânză, pictură murală și monumentală de dimensiuni mari și foarte mari.
„Grafica digitală este o zonă pe care o accesez cu plăcere, dar prefer arta de șevalet. Am realizat de-a lungul anilor că este nevoie să îmi schimb tehnicile și dimensiunile de lucru în funcție de anotimpuri și stările care mă cuprind. Vara lucrez pereți sau calcane, în timp ce în anotimpul rece sunt nevoit sa mă retrag în atelier, la lucrările de șevalet. Pot spune că arta m-a ales pe mine, nu eu pe ea. Am o misiune de îndeplinit, pentru că sunt conștient că darul pe care l-am primit de la Dumnezeu mă obligă la o muncă până la sacrificiu”,
spune AlexanDru Dandu.
Arta vizuală a devenit însăși condiția existenței lui. Emoția și inspirația momentului își lasă în mod vizibil amprenta asupra lucrărilor sale. AlexanDru crede că artistul trebuie mereu să găsească un echilibru între cererea de pe piață și viziunile lui. Nu poți face numai artă pentru artă, ci și o artă care să îți asigure existența. Crede că trebuie schimbate multe concepte asupra artei și că se poate câștiga foarte bine din artă.
Activitatea din ultimul an a fost efervescentă. A realizat picturile murale pe zidul Stadionul Tineretului din Lugoj. A colaborat cu Orașul Jazz, ediția a II-a, 2022. La finalul evenimentului, o sesiune de live painting, pictura realizată a fost facută cadoul artistei Maria Raducan, lucrarea reprezentând portretul acesteia.
În octombrie 2022, a început colaborarea cu Centrul de Tineret Lugoj și activitatea în noul atelier de la sediul Centrului de Tineret. A mai realizat o pictură murală la Cabana Vulpiuși, Lacul Surduc și a mai avut o expoziție personală în cadrul Târgului de Crăciun, în colaborare cu Centrul de Tineret Lugoj si FOA.
A mai realizat o pictură murală reprezentativă în curtea Centrului de Tineret Lugoj și a expus trei lucrări de pictură în cadrul anualei de artă „ Un-hidden Romania” 2023. Recent, a avut o expoziție personală la aniversarea a nouă ani de activitate Freenetik, în locația Escape Underground Hub din Timișoara.
Despre activitățile viitoare artistul spune: „Voi realiza trei picturi murale în cadrul festivalului „Podul de fier” ediția a II-a. Îmi propun să finalizez picturile murale de la Stadionul Tineretului Lugoj, lucrare care constituie cea mai mare pictură murală realizată vreodată în Lugoj. Doresc să realizez picturi în tehnica acrilic pe pânză pentru viitoarele expoziții de grup și personale”.
AlexanDru Dandu conturează trecutul și colorează viitorul într-un mod original și deosebit de plastic, semn că el nu este numai un poet al culorilor, ci și poet în adevăratul sens al cuvântului:
„Accept ideea că arta vizuală nu are nevoie de exprimare, ci de însăși condiția de a exista. Conturând trecutul și colorând viitorul se poate reliefa un azi. Găsesc mult mai la îndemână pata de culoare decât cuvântul. Aleg hașura în locul metaforei și, clar, evidențiez contrastul ca și argument.
Am discutat despre cine sunt și ce fac pe toate suprafețele și dimensiunile. Fiecare zi pentru mine este o coală de 230 de grame pe metru pătrat, fiecare decizie e linie de tuș. Am fost vesel și pânzele au întâlnit culorile sufletului meu, am fost serios și penița a creat caligrafie ordonată și grațioasă, dar când am fost supărat am spus-o pe metalul trenului. Așa sunt eu!
Am învățat de la Dürer cum e să mănânci în fiecare zi grafică, am băut cu Van Gogh culori, am glumit pe A3 precum Toulouse-Lautrec, ațipesc în pădurile lui Shishkin, m-am ascuns precum Banksy, evadez uneori din cotidian închizându-mă în Luvru și toate astea până dau colțul, ca în cubism. Hai să ne întâlnim acolo unde timpul și spațiul sunt concepte, nu unelte!”,
încheie AlexanDru Dandu.
După toate aceste spuse, cred că singurul lucru care îmi mai rămâne de făcut în încheierea acestor rînduri este doar să repet îndemnul artistului AlexanDru Dandu: Hai să ne întâlnim acolo unde timpul și spațiul sunt concepte nu unelte!
Dan TIMARU
Lasă un răspuns