Noi schimbări. La 25 februarie 1956, noul lider sovietic Nikita Hruşciov a condamnat crimele lui Stalin, crescând astfel speranţele în unele state socialiste pentru adoptarea de noi schimbări.
Proteste în stradă. La 23 octombrie, studenţii unguri ies pe străzile din Budapesta şi se strâng la statuia generalului Bem, erou al revoluţiei ungare din anul 1948. În scurt timp pe străzi se adună cca 100.000 de oameni care dărâmă statuia lui Stalin. Manifestanţii se îndreaptă apoi către clădirea radioului vrând să-şi transmită prin radio cererile, printre care şi independenţa faţă de Moscova şi retragerea trupelor sovietice din ţară. Manifestanţilor nu le este permis să intre în clădire, iar securitatea ungară a deschis focul pentru a dispersa mulţimea. Subunităţi militare ungare trec de partea manifestanţilor.
Lupte pe străzile Budapestei. Timp de două zile, se dau lupte între manifestanţi şi forţele de ordine. Sunt devastate posturile de miliţie şi securitate, au loc şi atrocităţi împotriva forţelor de ordine (234 de securişti au fost împuşcaţi, arşi de vii ori spânzuraţi de felinare – unul a fost jupuit de viu). Îmre Nogy revine în funcţia de prim ministru. Sunt împuşcaţi mai mulţi protestatari de către sovietici în faţa Parlamentului. Ungurii cer declanşarea grevei generale începând să distrugă simbolurile sovietice. Revolta se extinde şi în zona rurală. Nogy declară că va negocia retragerea trupelor sovietice. La radio Nogy promite adoptarea unor reforme, retragerea trupelor sovietice, desfiinţarea securităţii şi adoptarea vechiului steag ungar. Apoi la 1 noiembrie Nogy anunţă retragerea Ungariei din Tratatul de Varşovia. Când află că la graniţă se concentrează trupe sovietice, Nogy proclamă neutralitatea Ungariei şi face apel la ONU pentru sprijin.
Intervenţia sovietică. La 4 noiembrie 1956, 7 divizii mecanizate sovietice (75.000 militari cu 1.300 de tancuri, şi 1.300 transportoare blindate) pătrund în Ungaria şi apoi în Budapesta unde se dau lupte grele preluând controlul asupra capitalei. Barăci, case şi blocuri de unde se trage sunt dărâmate. Numărul revoluţionarilor s-a ridicat la 100.000 de civili şi militari parţial înarmaţi. După 7 zile de lupte, contrarevoluţia a fost înăbuşită atât în Budapesta cât şi în oraşele de provincie. Grupurile de luptă au încetat ofensiva de teamă că sovieticii vor distruge toate oraşele Ungariei. Mao Zedong, conducător al Chinei, a salutat gestul Moscovei, arogându-şi meritul de a fi determinat respectiva invazie.
Pierderi: 2.500 de morţi şi 13.000 răniţi din partea revoluţionarilor, 722 de morţi şi 1.250 de răniţi din rândul trupelor sovietice. Au fost arestaţi 40.000 de revoluţionari, iar 100.000 au fost exilaţi în afara capitalei.
Janos Kadar, noul prim-ministru. Janos Kadar a venit odată cu trupele sovietice într-un transportor blindat creând guvernul revoluţionar muncitoresc-ţărănesc. Imre Nogy este arestat şi dus în România, unde este preluat de securitate şi ţinut într-o casă conspirativă din Snagov. La solicitarea guvernului ungar este predat, judecat şi executat prin spânzurare la Budapesta. Alături de acesta au mai fost judecate şi executate încă 350 de persoane. A mai fost condamnat un copil revoluţionar în vârstă de 15 ani, care a fost ţinut închis pănă în anul 1959, când a împlinit 18 ani, fiind apoi şi el executat.
Speranţe deşarte. Revoluţionarii unguri sperau că vor primi ajutor din partea NATO (care i-a încurajat la revoltă), dar NATO tremura de frica URSS, la fel ca în prezent, când NATO tremură de frica Rusiei. Singurul sprijin propagandistic a venit din partea postului de radio ”Europa Liberă”, iar ONU nu a scos un cuvânt.
Foto: tancuri T-34 sovietice în Budapesta, în poziţie de luptă de stradă
Asociaţia Militarilor în Rezervă şi Retragere ”Lt. erou P. Laţcu”Lugoj
Lasă un răspuns