1934: dezvelirea bustului lui Ion Vidu și inaugurarea internatului Liceului „Coriolan Brediceanu”

În 24 iunie 1934, întreaga elită a intelectualității lugojene, căreia i s-au alăturat elevi, un numeros public din toate categoriile sociale și oficialități locale și centrale, în frunte cu ierarhii principalelor confesiuni, și Constantin Angelescu, ministrul Instrucțiunii Publice, a luat parte la fastuoasa festivitate a dezvelirii bustului lui Ion Vidu (operă a sculptorului Radu Moga) şi a inaugurării noului internat al Liceului „Coriolan Brediceanu” (proiectat de arhitectul lugojean Constantin Purcariu), grație osârdiei unui comitet de inițiativă coordonat de profesorii Virgil Simonescu și dr. Aurel E. Peteanu.

Pentru augmentarea fondului destinat realizării în bronz a bustului, în anul 1931 se constituise un comitet de iniţiativă, care publicase în periodicul local „Semenicul” un vibrant apel. După solemnitatea târnosirii și rostirea alocuțiunilor festive, corul Liceului „Coriolan Brediceanu”, dirijat de prof. Ion Caba, a delectat asistența cu un potpuriu de cântece naționale, în compania unui grup de dansatori din comuna Boldur, care a avut darul să însuflețească atmosfera. Discursul lui Aurel E. Peteanu sublinia importanța educației pentru „tăria” unui neam:

„Ne vom da toată năzuința ca învățătura și educația, dată între cei patru pereți ai acestui cămin de educație, să devie o putere creatoare, un principiu de viață, o stea care să conducă tinerele vlăstare spre fericirea adevărată, fiind fermi convinși că «vigoarea și înaintarea unui popor nu atârnă numai de bogățiile sale naturale, de tăria zidurilor, de frumusețea și bogăția așezărilor, de mulțimea armelor din arsenale, ci viitorul și tăria unui neam le hotărăște, mai ales: buna educație, care-i dă membri instruiți, înțelepți și credincioși» (Martin Luther)”.

Finalul, apoteotic, a aparținut corurilor invitate, care, coordonate de Iosif Velceanu, președintele Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat, și Filaret Barbu, secretarul general al Asociației, au defilat, în costume populare, prin fața liceului: Corul „Ion Vidu”, Societatea Corală „Lira”, Corul Învățătorilor și corurile sătești din Babșa, Bocșa Română, Racovița, Gruni, Herendești, Criciova, Jena, Sâlha, Coștei, Târgoviște, Oloșag, Satu Mic, Boldur.

Seara, pe scena Teatrului Orășenesc, după banchet și vizitarea expoziției școlilor lugojene, amfitrionii manifestării au oferit participanților un concert festiv, cu participarea ansamblurilor locale reprezentative – Orchestra Societăţii Filarmonice, sub bagheta lui Iosif Klein (Andante din Simfonia în Re major de Haydn şi Poema Română de George Enescu), Corul „Ion Vidu” (dirijor: Filaret Barbu), Corul Asociaţiei Învăţătorilor (Gh. Onae), Corul evreiesc „Hazamir” (Filaret Barbu, cu o interpretare a Anei Lugojana în limba ebraică!), Lugoscher Gewerbe-Liederkranz (Bild), Magyar Dalárda (Andor Arató) – şi a corurilor săteşti din Babşa, Gruni şi Racoviţa; organizatori: Asociaţia Profesorilor Secundari, Corpul profesoral şi Comitetul şcolar ale Liceului „Coriolan Brediceanu”, cu concursul Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat şi al Asociaţiilor Culturale din Lugoj şi judeţul Severin.

La temelia bustului a fost depus un pergament (Ad memoriam), redactat de Aurel E. Peteanu, în cuprinsul căruia era subliniat excepționalul aport al doinitorului Banatului la înfăptuirea marilor idealuri românești:

„Asociația Profesorilor Secundari din Lugoj, de sub președinția profesorului-pictor Virgil Simonescu, ridicat-a, din obolul tuturor românilor de bine, în vechea cetățuie de rezistență sufletească a Banatului, în Lugojul marilor făuritori de vise și înfăptuitori de idealuri, acest monument, prinos de cucernică închinare și de suprem omagiu marelui doinitor bănățean ION VIDU, care, prin forța misterioasă a fermecătoarelor și duioaselor sale compoziții, tot atâtea perle smulse din marele suflet al poporului român bănățean, a mobilizat sufletele tuturor românilor de pe ambele versante ale Carpaților pentru înfăptuirea aceluiași mare și sfânt ideal: ROMÂNIA MARE”.

Noi, jalnici epigoni dintr-o societate cenușie în care simbolurile naționale, estompate, devin, cu trecerea anilor, duioase amintiri, nu ne-am învrednicit să-l cinstim pe Vidu, în anul 2013, la praznicul aniversării celor 150 de ani de la binecuvântata sa naștere. Să sperăm că în anul de grație 2018, la epocala sărbătoare a Marii Uniri, Ion Vidu ne va fi sfântă lumină călăuzitoare și îndemn.

Constantin-T. STAN

(foto: www.cetateanul.ro)

Urmărește-ne pe Telegram și Google News

Fii primul care își dă cu părerea!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.